| + - ceva adevăr - | Adrian A. Agheorghesei [01.Feb.23 02:33] |
| E ceva îm acest text care m-a oprit şi învârtit, şi ameţit, şi cuminţit. Cu siguranţă e ceva personal, profund personal. E o temă pe care şi eu am tot încercat-o, nu din narcisism sau nevoie, cât din vină. Îmi place alternanţa (temporală) verbelor (l-am privit/ se ducea/ să facă/ este). Îmi place gingăşia primului vers când se izbeşte de brutalitatea ultimului. Este ceva viu şi dureros în acest text. Ceva ce iau cu mine. | |
| = - am găsit - | Adrian A. Agheorghesei [01.Feb.23 02:41] |
| "Se ducea să vadă cum e cu murirea" - ăsta e versul care m-a oprit aici. Mi-am dat seama acun. :) | |
| + Da | Liviu-Ioan Muresan [01.Feb.23 06:14] |
| Un poem care transmite emoție. Aș putea fi cîrcotaș, de genul fără ”pur și simplu”. Dar pur și simplu mi-a plăcut. Da, moartea nu se cîștigă. | |
| + da | Liviu Nanu [01.Feb.23 09:29] |
| Citit, plăcut. | |
| = Mulțumesc. | ana sofian [01.Feb.23 22:22] |
| E o realitate a vieții mele, Adrian Agheorgheesei. Tata se dcea mereu la cimitir . Ultima oară m-a luat și pe mine să-mi explice procesul tehnologic al morții, dar și al înmormântări, apoi, în ultima lui zi, mi-a spus așa: Gata! A venit timpul să zbor. Plec pe lumea cealaltă. Am în minte imaginea lui, prinsă din spate într-o fotografie, exact cum mergea pe cărare... | |
| = Liviu Ioan-Mureșan | ana sofian [01.Feb.23 22:24] |
| Trecerea dv ma onoreaza. E un text trait si scris cu nodul în gat. | |
| = Liviu Nanu | ana sofian [01.Feb.23 22:26] |
| Mulțumesc | |
| = impact | Dolcu Emilia [02.Feb.23 09:11] |
| Poezia transmite o împăcare cu atat mai frumoasă cu cât îţi lasă, nu ştiu cum, dreptul de a fi tulburat. Mă bucur că cineva poate scrie aşa. | |
| = Dolcu Emilia | ana sofian [02.Feb.23 14:34] |
| Mergem mai depate. Multumesc de semn. | |