Comentariile membrilor:

 =  mă întreb
Stanica Ilie Viorel
[08.Aug.23 15:03]
se vor pierde acele vremuri în neantul uitătilor?
eu, oricum mult mai tânăr, care am trăit parte din acele timpuri, prind efectul
dat tot eu, datorită unor profesori cu har, am reușit să prind efectul unor scrieri din secole trecute
și tot eu, datorită unor scriitori cu talent, am reușit să prind efectul unor lumi diferite, trecute

n-aș ști să spun despre alte culturi, țări, posibil ca și despre a noastră Românie să nu înțeleg prea multe, dar mă raportez la experiența zilnică și spun: simt că tezaurul nu s-a dus cu vagoanele în Rusia, adevăratul tezaur s-a îngropat an după an în groapa ignoranței. generațiile care vin nu doar că nu au vreun interes să mai abordeze trecutul ca pe o vână a devenirii, dar se simt agasate de așa ceva.
evident, vina ne aparține, celor care am primit, dar nu am fost în stare să oferim. căcinu văd cine se face responsabil de situații de acest dacă nu cei cu vârste, în prezent, între 50-60-70 de ani.

mă bucur să citesc asemenea memorii
semn că nimic nu este pierdut
încă

spor!

 =  Dle Stănică
nicolae tomescu
[09.Aug.23 19:44]
Cred că nu se vor pierde acele vremuri, în neantul uitării, cum afirmați mai sus. Există studii istorice ,credibile, bazate pe documente. Există scriitori care încearcă,și chiar reușesc prin subiectele abordate să prezinte tabloul unor epoci. Și în scurtul text, de mai sus vedem copii îndoctrinați de sistemul de învățămănt și un profesor-dirijor, talentat dar care se teme să ia niște decizii simple, trebuie să-l întrebe pe director.Etc,etc.

 =  Bună proză psihologică
Dragoș Vișan
[09.Aug.23 19:55]
O dilemă bine adusă din condei. Realism și chiar analiză psihologică. Grotescul situației ori... euforia vremurilor. Mie unul îmi place mult această schiță autobiografică. Abia se făcuseră primele detașamente de pionieri. Unii elevi nu meritau roșul sângelui "sovietic rusesc" și românesc vărsat pe Frontul de Vest.

 =  Dle Vișan
nicolae tomescu
[10.Aug.23 19:14]
n-am afirmat nimic despre "sângele roșu sovietic și românesc vărsat pe frontul de vest" ci despre: "sângele clasei muncitoare în luptele ei seculare împotriva burjuilor." Este cu totul altceva, de și elevul care zice așa greșește. N-au fost chiar seculare. PCR a luat ființă parcă prin 1921 iar acțiunea se petrece prin anii 50 ai secolului trecut. Dar cam așa se vorbea prin perioada aceea, deci se poate spune și euforia vrmurilor

 =  Cravata românească era din sângele vărsat pe Frontul de Vest. Simbol!
Dragoș Vișan
[12.Aug.23 00:41]
Am numit așa "cravata" pionierească. I-am descifrat simbolistica. Era un simbol pe care mulți din Apus îl trec astăzi cu vederea. Iar Uniunea Sovietică a fost și Ucraina, Belarus, Țările Baltice, Georgia (Gruzia ori RSS Gruzină, Kazahstanul, Azerbaidjanul, RSS Moldovenească.
Erau mai multe state-n Uniunea aceasta care a învins Puterile Centrale, doar cu sprijinul României, Marii Britanii, a SUA și a Canadei.

După Uniunea Sovietică, România a dat lovitura mortală regimurilor fasciste din Centrul Europei.

ROȘUL de care unora le este frică și astăzi. Occidentul recunoaște parțial acest adevăr, cu jumătate de gură. Și ucrainenii au avut un rol mare în înfrângerea lui Hitler. Ucraina, o Pasăre Phoenix, a renăscut după 1945. Rusia și ea.

De ce se luptă ele astăzi îngenuncheate? Din voia lui Putin și a mai cui?

Și a mai cui — aceasta e întrebarea la care lumea bună tace. Lucrează totuși într-o singură direcție, dar tace mâlc.

+ Bine că i-am bătut de două ori pe nemți, austrieci și unguri! Să nu uite!
Dragoș Vișan
[12.Aug.23 00:47]
"puțin îndoit în spre înainte"

- "înspre".
Mi-a plăcut. Atmosferă de epocă oglindită atât de bine, fără nostalgie neapărat. Și oricât nu ne-ar place am fost tovarășii sovieticilor ca să-i batem pe nemți, austrieci, unguri.

 =  "Oricât nu ne-ar plăcea", place! Zic și de textul dumneavoastră.
Dragoș Vișan
[12.Aug.23 00:51]
"nu ne-ar plăce". My mistake.

"nu ne-ar plăcea" e forma corectă.

 =  s-a înțeles greșit ce am dorit să spun
Stanica Ilie Viorel
[12.Aug.23 09:38]
nu am afirmat așa ceva, era o întrebare

pierderea se referă nu la dovezile tehnice (scrise, audio, vizuale), ci la interesul generațiilor care vin

dacă interesul nu este menținut, vor sta bibliotecile, fonotecile, videotecile pline de praf
doar istoricii se vor documenta

chiar făceam legătura cu ceea ce propunea textul exprimăndu-mi temerile, adică: vor mai fi profesori dedicați și elevi care să prindă gustul pentru ce a fost?




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !