| + atâta poezie | Ottilia Ardeleanu [17.Jan.24 22:10] |
| în tristețea ta de tată! orice ai gândi, lucrurile devin poezie prin simplitatea expunerii, prin limpezimea sensurilor. oricare dintre poeziile tale are un tremur, o vibrație, o adâncire în sine. cred că înțeleg de ce le așezi la personale. ele sunt, oricum, poezia personală, trăirea pe care o destăinui cu larghețe. las aici, deși aș putea să o fac sub nenumărate texte ale tale, un gând senin și luminos care să îți aline tristețea. | |
| = Ottilia | Stanica Ilie Viorel [17.Jan.24 22:29] |
| mulțumesc | |