| = uraganul | dumitru cioaca-genuneanu [17.Nov.05 00:25] |
| "ma vei boteza... Katrina" (Lory Cristea) c-un flacau ce-arata-nvins Lory asta, bat-o vina, s-a purtat precum Katrina cu orasul New Orleans | |
| = Știu ! că îți sunt doar o picătură, oceanule!/te-am încercat cu vârful piciorulu | Erika (Eugenia) Keller [17.Nov.05 01:45] |
| departe de puterea noastră de înțelegere (poate ca un recurs contra neantului...) "Cercuri perfecte , cercuri , ca cele din lanurile de porumb din Anglia . Nu mă face să oftez , căci , iată! mă voi preface în prunc , iar tu -Iordan- , mă vei boteza ... Katrina " Frământările tale transpuse atât de frumos în poezie ajung acolo unde le e locul în inimile alese. cu drag, | |
| = Punctul de la care incepe fericirea | razvan rachieriu [17.Nov.05 13:25] |
| Să acordăm “sufletele dezacordate” la simfonia armoniei cu noi înșine, iar degetele să devină pixuri ale gândirii cu care să scriem cu pasta de venin căderile noastre și cu pasta împlinirilor înălțările spre punctul de la care începe cunoașterea fericirii. Picăturile dezamăgirilor căzute în “cercuri perfecte” în jurul centrului eului , ne botează în apa nefericirii. | |
| = raspunsuri | Lory Cristea [17.Nov.05 16:47] |
| Nea Genu, Erika, Razvan, multumesc de treceri si de semne drag - Lory | |