Comentariile membrilor:

=  !!!!!!	alina pachitanu [31.Jan.06 23:08]
mai feminin de atat nu se poate
+ ***	Marina Nicolaev [03.Feb.06 21:35]
esti o femeie extraordinara, Maria! "Ca un câine rău, A început să latre un gând: -Dacă pierzi tot, cine rămâi?" inca nimic nu e pierdut, "si maine e o zi"... esti talentata, esti tanara, cand vei publica acea carte promisa sufletului tau, spune-mi... si pentru tot ce ai scris, o lumina sa-ti insenineze inima.
+ Lumina scorojită :)	Florin Andor [03.Feb.06 22:01]
... atât de femeie încât te-ai obișnuit să așezi simplitatea mereu către apus, ca o tresărire uscată de la sine astfel ... poate că rostul e sunetul paharului băut pe nerăsuflate, sau lumina scorojită într-o carte groasă ... frumos, frumos miezul poemului acesta, învelit într-o aparentă simplitate trecut printre degete în nuanțe proprii de percepție ... la bună veghere :)
+ uriaș poem	Florian Stoian Silisteanu [03.Feb.06 22:05]
salut cu onoare și emoție poemul acesta pe care-l primesc bucuros și desăvârșit după o călătorie uriaș de triumfătoare.am să scriu despre aceasta ca un pierdut . naiv cum mă aflu chiar am crezut că poemul a fost pus pe aripă recomandată...ei aș! da de unde!? Uriaș poem! Dragă Maria iată să ai drum frumos Porțile s-au deschis!Bravo Călătorește de acum plecând Ai câștigat!
=  ...	Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25]
maria, mi-ar fi placut sa-ti recomand si eu textul daca ar fi fost putin mai cursiv. ai un final foarte bun dar sa fim seriosi, ce e inainte ( desi e salvat de final ) e destul de banal. ma asteptam la mai mult cand am vazut trei stele. prima strofa ce-i drept e formata dintr-o serie de previzibilitati nu prea istete, in ideea ca nici nu surprind dar nici iti dau cine stie ce senzatie prin simplitatea aleasa cu intepelepciune de catre autor. "Sunt atât de femeie, Încât iubesc, fac copii și mi-i cresc. Mândră, îi duc de mânuță Și-i arăt mamei mele. Sunt atât de femeie, Încât fug cu bărbatul În lume, Câte trei zile Amândoi." aici nu prea e loc de nimic poetic, dar nu prea e bine sa privesti numai bucati dintr-o strofa, asa ca o iau pe toata pana la urma. in general cand mizezi pe idea de strofe nepoetice macar finalul lor trebuie sa salveze, ori faptul ca esti atat de femeie incat faci soarele sa loveasca cu diminetile in fereastra ta nu cred ca e de ajuns. dar, e parerea mea deocamdata. clau
=  typo	Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25]
intelepciune*
=  Mai mult nesomn!	Maria Daian Gold [03.Feb.06 22:16]
Mulțumesc Marina! Oameni ca tine mă fac să merg mai departe, cu încurajările și cuvintele pe care le spui! Nu știam dacă mai pot scrie, n-am scris de la 18 ani. Goldiada am început-o în ianuarie, și mulțumesc lui Dumnezeu, e aproape gata. Am scris zi și noapte, dorm câte trei, patru ore. Cunvintele tale mă îndeamnă la mai mult nesomn. Mulțumesc Marina !
=  Bătrâne prieten Claudiu!	Florian Stoian Silisteanu [03.Feb.06 22:23]
Bătrâne prieten Claudiu Te salut și îmbrățișez dar înainte de aceasta mă văd puțin așezat pe craca pe ramura unei vieți sub care se adăpostește moartea. Prea mult prin lumea poezească se construiește o intreprindere ai cărei angajați sunt școliți să demonteze textul de parcă așa sosește poemul ca un rănit și repede pus de brancardier pe patul muritor intervenim cu injecții Sigur că respect punctul de vedere al tău și al celorlalți cumsecade și talentați colegi Poate și nu poate ci cu siguranță greșesc dar...pentru a nu știu câta oară repet...-dar acum ultima este- ..în poezie nu e loc de bolnavi...ori ești ori nu...sigur există trupul de mijloc...dar unii dintre noi nu ne vrem acolo fiindcă ....Poemul Mariei este ca o totală îmbrățișare Nuse cade de aceea nu se cade zic....... Ca un câine rău, A început să latre un gând: -Dacă pierzi tot, cine rămâi? Cu admirație florian silișteanu
=  Mai sus!	Maria Daian Gold [03.Feb.06 22:24]
Mulțumesc Florin și Florian, abia acum văzui că ați pus o stea. La fel ca mai sus!
=  eu nu umblu dupa stele...	Maria Daian Gold [03.Feb.06 22:32]
Mulțumesc Claudiu, Am scris poezia asta cu câteva minute înainte să o postez, pe un șervețel,eram la o cofetărie . Am fugit repede și am pus-o , fără să mă gândesc că o să primească stele. Eu nu caut poezia, ca să o public, pur și simplu ea mă găsește pe mine, când mă aștept mai puțin... Mai ales când sunt în trafic, la semafor. Scriu pe ce apuc, de mă claxonează toți, că se face verde și eu n-am văzut...
=  Felicitari !	Dan Norea [03.Feb.06 23:05]
Maria, titlul in sine este o bijuterie ! Poezia aproape nu mai e necesara. E feminina, de acord, dar cred ca sub acelasi titlu se poate posta una cat se poate de masculina. Nu se schimba mai nimic, ramane la fel de valoroasa. De ce ? Datorita titlului. Te pune tare de tot pe ganduri. Doamne fer' sa pierzi TOT.
=  Un poem de excepție!	Daniel D. Marin [04.Feb.06 00:32]
Poemul acesta îmi transmite foarte mult. Și nu pot vorbi despre asta. "Dacă pierzi tot, cine rămâi"?
=  Dreptate ai!	Maria Daian Gold [04.Feb.06 00:42]
Dan, bine ai venit la partea mea de neepigramista in formare. Doamne fer'!
=  florian	Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25]
florian, poate m-am grabit un pic, imi asum subiectivitatea. n-am nici o treaba cu alti colegi, nu caut douamiism/postmodernism s.am.d, caut poezie ca si tine si atat. niciodata n-am considerat ca a scrie bine inseamna a fi in 'pas cu moda' si tu stii asta pentru ca sigur ai mai vazut si alte comentarii de-ale mele in care apreciam si texte in forma clasica sau. probabil titlul cu tot cu stele m-a facut sa ma astept la altceva si de aia am ramas un pic dezamagit. nu cred ca tie nu ti s-a intamplat asta niciodata. cu prietenie clau
=  Dintr-un cub de inghetata	Maria Daian Gold [04.Feb.06 00:50]
Mulțumesc Daniel, zici că este de excepție, dar zău că l-am scos dintr-un cub de înghețată și l-am pus pe un șervețel, l-am adus acasă cu grijă, l-am pus pe Agonia, și mi s-a tăiat conectarea. N-am mai știut de el pănă azi...
=  cea mai banală, eu nu sunt critic, eu numa’ scriu și citesc și mă bucur	Maria Daian Gold [04.Feb.06 02:00]
Claudiu, m-am gândit la ce mi-ai scris tu și m-am apucat să mă critic singră.Zău că am găsit o mulțime de nuanțe la versurile nelucrate Sunt atât de femeieÎncât iubesc, fac copii și mi-i cresc.Adică eu sunt o femeie “atât” cât să iubesc, ( că unele nu iubesc) să fac copii, ( că unele nu fac,Din două motive: că nu pot ori că nu vor) și să mi-i iubesc(că unele îi aruncă la gunoi, doamne ferește!)Mândră, îi duc de mânuță/ Și-i arăt mamei mele.Am o relație superbă cu mama mea, (altele nu au, din orice vină), ne admirăm acum reciproc,ne iubim, plus ea, când eu:Sunt atât de femeie,Încât fug cu bărbatul În lume, Câte trei zile Amândoi/îmi ține copiii, ca eu să petrec cu soțul meu clipe de iubire netulburate, undeva unde ne încărcăm bateriile reciproc. (ceea ce alte femei nu au și-mi pare rău pentru ele, le rog a lua aminte la cuvintele Goldiadei) Sunt atât de femeie, Încât am pus răsăritul/Să lovească/Cu diminețile/În fereastra mea.... casa mea e frumoasă, primitoare, , am grijă de armonia din ea, că de, soț, doi copii, e gălăgie uneori...De aici mi-a venit gândul ăsta... Și m-am apucat de scris...ca să-l fac pe dumnealui gândul, să tacă...Ca un câine rău, A început să latre un gând:-Dacă pierzi tot, cine rămâi?
=  Claudiu, e mai bine ?	Maria Daian Gold [04.Feb.06 02:22]
Sunt atât de femeie, Încât îmi dăruiesc izvoarele mele necerute bărbatului... Sunt atât de femeie, Încât îmi izvorăsc copiii din iubire... Sunt atât de femeie, Încât am pus răsăritul Să lovească Cu diminețile În fereastra mea
=  Maria, rămâi	Ela Victoria Luca [04.Feb.06 08:55]
E o idee care cutremură. Cu atât mai mult cu cât este exprimată simplu și dintr-o suflare. Este un întreg suflet și o clipă fulger de înțelepciune. Nu are sens uneori să complici mai ales astfel de momente de sacru. Firește că expresia poetică, lirismul etc. sunt exigențe. Însă aici, nu era cazul. Uite, îmi place a doua ta variantă, se vede că e mai lucrată, dar adaugă-i sfârșitul. Fiindcă acel sfârșit este un poem în sine. Și dacă scriai doar acele versuri, era îndeajuns pentru o poezie. Eu am citit de la apariție. Nici nu am comentat, fiindcă ultimele trei versuri nu necesită comentarii. Și știam că un asftel de poem nu trece neremarcat, indiferent că altcineva îl va vedea după o zi, două, nouă... Și spontaneitatea creației uneori ne face să fim noi înșine, iar cuvintele să vină deja elaborate, doar așternându-se, fiindcă se scriu singure, cumva, mai ales că există, ființează demult în noi. Altfel nu s-ar fi născut. Ela
=  Femeie i barbat	Maria Daian Gold [04.Feb.06 10:13]
Multumesc de gandul tau bun! Ela , bineînțeles că nu lipsește ce e mai important! Mă grăbeam și nu l-am scris: Dar uite o varintă : Sunt atât de femeie, Încât îmi dăruiesc izvoarele mele necerute bărbatului... Sunt atât de femeie, Încât îmi izvorăsc copiii din iubire... Sunt atât de femeie, Încât am pus răsăritul Să lovească Cu diminețile În fereastra mea Ca un câine rău, A început să latre un gând: -Dacă pierzi tot, cine rămâi? Sunt atât de bărbat, Încât îmi dăruiesc izvoarele mele necerute femeii... Sunt atât de bărbat, Încât îmi izvorăsc copiii din iubire... Sunt atât de bărbat, Încât am pus răsăritul Să lovească Cu diminețile În fereastra mea Ca un câine rău, A început să latre un gând: -Dacă pierzi tot, cine rămâi?
=  ....	Maria Daian Gold [04.Feb.06 10:21]
Femeie și barbat=
=  NU și NUUUUUUUUUUU așa MARIA...NU	Florian Stoian Silisteanu [10.Dec.18 14:27]
Prin călătorie o să primesc apă și pâine doar și doar din mâna poetei care a scris poemul cu trei stele. De la cealaltă care a rescris nu și nu. Mor de sete pe drum dar nu beau răcoare din poemul celălalt. Dragă Maria nu te mai explica nu te mai arăta încercând să te explici...Fără să vrei omori poetul din tine și treci în rândul montatorilor, buni executanți, profesioniști și frumoși dar doar atât însă nu POEȚI cu N mare NU POEȚI Poemul scris e doar un răspuns. Lasă pe ceilalți să aleagă întrebările potrivite E meritul lor dacă le găsesc pe cele bune calde ca o ultimă haină Lasă-i pe ei să întrebe Răspunsul tău a fost dat...altfel...dacă pierzi tot......
=  desigur că nu	Ela Victoria Luca [04.Feb.06 14:50]
Nu, nu trebuie să schimbe prima variantă. În niciun caz. Din comentariul meu reiese clar că acel moment de inspirație, dintr-o suflare este mai prețios decât prelucrările ulterioare. Și, mai mult, am spus și mai clar că ultimele versuri formează în sine un poem rar. Nimic mai mult. desigur că și alte variante pot fi posibile, dar esența se pierde. Și, repet, prima variantă rămâne, de aceea în titlul comentariului anterior am scris limpede Maria rămâi. Prin urmare, Floriene, eram de acord cu tine. Credeam că se înțelege cu spiritul liber. Maria, tu sigur ai văzut ce era de văzut. :) Ela
=  graba	Florian Stoian Silisteanu [04.Feb.06 15:03]
ela te grabesti....ca intotdeauna...incet...se vede clar ca e vorba de claudiu fiindca lui i se adreseaza
=  Florian	Ela Victoria Luca [04.Feb.06 15:07]
Mulțumesc pentru sfat, deși știi bine că nu despre grabă e vorba. În plus, comentariul tău venea imediat după al meu și răspunsul Mariei pt mine, iar în comentariul tău nu precizezi cui te adresezi. Îmi pare rău. Și păcat că vezi doar graba. Asta este.
=  reparatia	Maria Daian Gold [04.Feb.06 18:07]
Iertare sa-mi fie, "reaparatia" o facusem pentru Claudiu. Da, Ela, chiar inainte sa postez ma gandisem sa las numai partea finala, partea "celebra", ar fi fost fara comentarii.
=  maria	Rodica Vasilescu [09.Oct.12 17:25]
acu o sa zici ca-s subiectiv si necredibil dar uite sile are dreptate, strici toata poezia daca faci modificarile astea. las-o asa, e o mica bijuterie si e pacat sa faci 'reparatii'. ce-i drept m-am grabit la primul comentariu si asta este, imi pare rau. pe viitor o sa fiu mai atent. cu prietenie, clau
=  alo, gara de nord ?	Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55]
Alo, gara de nord, trezirea! - a fost un film sau nu acesta ? Oare nu este extrem de evident pentru stimabilii si genialii scriitori ai agoniei, provenienta, inspiratia acestui text? Sunt atat de femeie, sunt atat de 3 ori femeie? Am ajuns sa punem telenovele in poezie? Chiar asa de rau am ajuns ? Am ajuns atat de orbi ca sa nu mai facem diferenta dintre un tv si viata reala? Sunt atat de barbat, daca ma opereaza la avicola, cine raman? Mi se pare atat de banal acest text, atat de des intalnit in mass-media, incat s-a implementat vad in cultura natiei. Sunt atat de sarac, daca nu mai am paine sa mananc, mai sunt om? Ma scuzati daca voi considera acest text lamentabil. Este bagata o morala atat de uzitată la sfârșit și ați pus toți botul ca vulpea la cașul ciorii. Text de 3 stele ?????? Hai sa cantam acuma...dimineti cu ferestre deschise cu Seicaru si Hrusca. Alo, gara de nord, trezirea, acest text este o ofensa la adresa imaginatiei si originalitatii.
=  asemanare de personaj	Maria Daian Gold [05.Feb.06 04:58]
Multumesc de trecerea ta pe aici Ionut. Nu am prea inteles comentariul tau, insa multumesc ca ai acordat asa de mult timp. Mai ales ca mi se pare ca semeni cu personajul masculin principal din romanul meu de debut :Goldiada. Cu respect.
=  raspuns	Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55]
Nu ma intereseaza textul cu pricina, eu comentam poezia in cauza. Nu fac asemenari intre autoarea Maria Daian Gold cu personaje din romanul la care si eu lucrez. Am tot respectul pentru autor, pentru text imi mentin parerea, fara sa citesc comentariile de mai sus. Ca nu intelegi tu ce zic acolo, hm, oi vorbi chineza si nu stiu. Succes la scris!
=  Ionut Caragea	Maria Daian Gold [05.Feb.06 06:57]
Tot ce-am inteles de aici e ca si tu scrii la romanul meu?! Măi sa fie, cum de avem noi aceeasi minte?
=  Femei	ema boldur [05.Feb.06 11:01]
Poemul e bun. Am un singur barometru: pielea de gaina. Eu doar asa simt poezia. Femeile care nasc si cresc copii ar trebui sa scrie mult mai mult.
=  Alina si Ema	Maria Daian Gold [07.Feb.06 05:58]
Abia acum am vazut Alina (pachitanu) ca ai fost prima care a vazut poezia mea si ai lasat gandul tau, iti multumesc. Ema la fel, multumesc de trecere si de barometrul tau. Sunt de partea ta poezia se daruieste din interior, nu se creeaza din pix. Da, sper si eu, mai multe femei sa daruiasca...s-ar face lumea asta mai buna...
=  Scrie, chiar dacă te claxonează la semafor!	Nicoleta Iuhoș [31.Mar.06 21:05]
Nu lăsa spontaneitatea să-ți piară! Nu pierde scipirile ce te ating! În sfârșit, am ajuns și eu aici (unde e frumos, cald și bine). Mai bine mai târziu decât niciodată. Excelent! Titlul chiar e un fel de semnal de alarmă care odată tras, nu îți mai găsești liniștea. Maria, ești atât de femeie încât mă bucur că și eu sunt femeie!
=  da	carmen mihaela visalon [02.Apr.06 19:07]
Imi cer iertare dar, sunt atat de putin femeie si atat de indragostita de poezie, incat fara sa parcurg commurile, ma uit la stelute si ma minunez. Sa fie versurile de mai jos dintr-o poezie de trei stele: Mândră, îi duc de mânuță Și-i arăt mamei mele.
=  parere	Enache Ionut Laurentiu [02.Apr.06 19:17]
sunt atat de barbat, incat daca nu mai am tvsport, unde mai vad eu meciul ? cu siguranta un poem sensibil, dar ii cam dau dreptate lui ionut caragea. sorry.
=  Acum am vazut	Maria Dago [03.Apr.06 18:06]
Nicoleta, bine ai venit pe aici, ma bucur ca-i cald pentru tine, da, nici mie nu mi-a stat bine cu roba. Prea sramta pentru universul meu. Vad ca si al tau. Carmen, multumesc, bine-ai venit. Ei, fiecare cu manutele lui. Asa am vazut eu in ziua aceea. Ionut, bine-ai venit la mine in ograda, ce sa fac, mai scriu si cate-o telenovela din cele de mai sus, fiecare cu greseala lui. Cineva trebuie s-o faca. Daca am scrie toti ca Ionut, pentru genii, cine s-ar mai preocupa de lumea de pe strada, ei, cei de rand cu ce s-ar delecta?