| = irezistibil elucubrant | Alexandra Alb [29.Jan.08 14:59] |
| Ratiunea isi stinge in nea ultima lumanare ca sa intri iesind dar din ea saltand in luntrea mare sa te pierzi stralucind cu glas stins sa te ineci in mine sa m-atingi cu al tau neatins sa-mi amintesc de tine... | |
| = interesantă rezumare | Adela Setti [29.Jan.08 17:26] |
| mulțumesc frumos, Alexandra. | |
| + o stea pentru Unna | Tamara Zub [30.Jan.08 14:40] |
| Poem răscolitor. Mă bucur mult că l-am descoperit aici. Detașare de forfota zădărniciilor, imponderabilitate, trecere din laic pe tărâmul sfințeniei, creștere treptată și implacabilă a tensiunii, întâlniri cu totul neobișnuite dintre cuvinte, ruperea de moda literară decare totuși se ține cont, păstrându-se moderntitatea în structura scrisului dur, sever, senin, ca mijloc de purificare. Versuri miraculoase: strălucești uneori te-ai ascuns sub pod într-o cicoare în flacăra lumânării dospești mana mea cerească iar luntrea cea plină de carne desfundată se sfințește sub pasul tău desculț Și cruzimea cerului: "cerul prea dens fărâmițează ciment" Personajul UNNA are viață, are vervă, eleganță, e înspăimântător, trebuie evidențiat, de aceea acord o Stea. | |
| = mulțumesc Tama | Adela Setti [30.Jan.08 14:49] |
| nu mă așteptam. Adela | |