| = ziua de azi in care ma privesc de parca nu as fi existat niciodata | elis ioan [27.Mar.08 10:22] |
| cred ca e unul dintre cele mai bune poeme ale tale. mult biografism, dar bine stapanit, aduci cititorul in starile tale, deci il priveste. e aproape imposibil sa nu te regasesti intr-un fragment ...sunt la prima citire. voi reciti. | |
| = ... | laurentiu enache [27.Mar.08 10:54] |
| da, si mie imi place mai putin "aluatul mirarii" si finalul in rest e chiar fain | |
| = ... | ionela chiru [27.Mar.08 10:57] |
| Ca de obicei, o adevărată încântare să-ți citesc textele,poema ta e prima pe ziua de azi,trebuie să mărturisesc că treaba cu plecatul din mijlocul nuntașilor mi-a plăcut foarte mult,o istorie care merită scrisă, m-a făcut să zâmbesc, e o lectură care trezește vagi nostalgii, plecările, revenirile, "pasărea migratoare" care se întoarce mereu la același cuib, ai reușit să legi foarte bine ideea din primul vers cu cea din versul final, nu e nimic forțat, nimic "întortochiat" în această istorie, admir naturalețea din poeziile tale Dana, ce să mai spun de vocea ta atât de liniștitoare?Are efect de sedativ... Cu stimă, revenim | |
| = Dana Banu, drumul semnul tău dinspre naștere... | Teodor Dume [10.Dec.18 14:27] |
| dana, nu sunt momente din istoria ființei tale ci sunt părți din trupul tău. bine știm că orice sfârșit aduceun nou început și iată structura trupului text dintr-un sfârșit de capăt s-a NÃSCUT un altul, dana care a ființat în COPILÃRIE străbătând câmpul de la marginea orașului apoi ADOLESCENȚA "când marta vecina mea cea matură și roșcată îmi povestea despre bărbați despre cum gândesc ei despre cum funcționează mecanismele lor ciudate despre cum trebuie să îi privești și să taci în prezența lor" și MATURITATEA, plecarea din gând, plecarea din toate cu trenul spre cluj, și iată-ne din nou la semnul tău dinspre naștere ,-drumul dar oricum nu contează dacă am fost sau nu... și bine zici "ziua de astăzi când scriu despre mine de parcă nu aș fi existat niciodată" poemul de față este o prefață la viața ta. am citit multe texte semnate dana banu, dar cel de față nu poate fi comentatat. el întruchipează trăirea trupului. este poemul etalon al danei banu și merită înstelat ca pe o plecare cu o icoană țintuită pe suflet pentru aducere aminte. textul de față reprezintă pașaportul de trecere prin viață al danei banu. spercă cei împuterniciți să consemneze trecerea danei vor înstela poemul și aici cu mulțumiri pentru poemul trup stimă și considerașie,dana banu! același, teodor dume, | |
| = erată | Teodor Dume [27.Mar.08 11:13] |
| scuze pentru greșelile de redactare | |
| = mulțumesc fain-frumos | Dana Banu [27.Mar.08 11:24] |
| dragilor, eu vă mulțumesc frumos, elis, enaquis, ionela, Teodor Dume, că ați trecut cu semne de lectură binevoitoare prin pagina mea PS: trebuie să îți spun, enaquis, că ai dreptate, aluatul cela e "fușărit" rău de tot, l-am pus numai pentru că nu îmi suna bine "în mine_mirarea", voi încerca să modific cât de curând vă salut și mă bucur să vă aflu ai mei cititori | |
| = draga dana | mircea lacatus [27.Mar.08 11:38] |
| am trecut prin cateva momente foarte speciale citind poemul tau chiar ma intrebam ce mai faci felicitari emir | |
| + parere | Gelu Diaconu [27.Mar.08 11:44] |
| este intr-adevar mult biografism aici, dar nu asta este important, ci manevrarea textului intr-un registru nou, intrucatva surprinzator, si spun surprinzator nu pentru ca Dana nu ar putea scrie asa, tocmai a demonstrat-o dealtfel, ci pentru ca nu este tocmai tehnica obisnuita cea pe care ne-o prezinta aici sigur, s-ar putea ridica ceva obiectii, legate indeosebi de lungimea versurilor, dar asta banuiesc ca este o optiune personala si nu cred ca impieteaza cu ceva in economia valorica a textului este, o spun aici, o onoare pentru mine sa pot da o stea in premiera Danei Banu scuze pentru diacritice si pentru faptul ca nu spun mai multe, poate o sa revin, sunt la serviciu si comentez intrucatva in graba | |
| = dragă mircea | Dana Banu [27.Mar.08 11:57] |
| eu sunt bine, uneori scriu, alteori tac, da' până la urmă așa mă tot gândesc în ultima vreme și zic precum zicea omul de pe casă al lui Ioan Flora în poezia asta pe care ți-o las aici drept semn de mulțumire: “Era unul pe casă, de meșterea burlane și țigle și cuiburi de bufnițe și cocostârci. - Vezi să nu cazi de-acolo, îi tot spuneau sătenii cu vălătuci și pălării acoperindu-le auzul. - Ușor de zis, le răspundea el, privind fix înspre munți, dar și de cad, tot în pământ m-opresc! Râdeau pălăriile de el, în timp ce urca liniștit pe axa imaginară a privirii, coborând, subțiindu-se de-a dreptul. - Numai în sus să n-o iau, mai spuse omul nostru, acolo nu mai e capăt!”(Ioan Flora-Omul de pe casă) servus, frate emir, dana banu(elian) | |
| = Gelu, | Dana Banu [27.Mar.08 12:03] |
| vecine, semnul tău mă onorează(pentru că vine din partea unui autor pe care îl prețuiesc), e pentru mine un semn de încurajare și când spun asta nu sunt deloc da' deloc fals-modestă nu pot decât să îți mulțumesc și asta și fac în momentul ăsta salut să ne citim cu bine | |
| = le înțeleg pe toate! | Adrian Firica [27.Mar.08 12:15] |
| știu că nu mă iubești "defel" însă am monedă convertibilă ca să nu existe discuții vin la tine când o să fii dispusă am timbru plăcut când povestesc despre femei dacă mă iau după ce spun ele am și reputația proastă de a fi călărit o bicicletă de damă - Moffe!? în copilărie acum le înțeleg pe toate dar nu sunt indiscret | |
| + Ol | Dana Stefan [27.Mar.08 12:40] |
| textul de azi are secventialitati dispuse aparent liniar, pe orizontala. felii ca niste expresii ale unor trairi de viata ce fac insa un rotund, pentru ca intre ce exista de parca n-ar fi existat niciodata si sunt precum iarba ce creste dintre cruci, nu mai incape spatiu... eu nu sunt deranjata de insiruirea metrica a versului. acest poem nu se socoteste. e poem trait, si-atunci orice asperitate e ingaduita. nu exista miez intre cele doua limite, si asta imi place acum. tu ai reusit sa ma faci sa-mi amintesc de matricea tuturor timpurilor, o feminitate a tuturor rotundurilor oalelor de lut ce-au fost modelate pe lume, de catre Olar.. Olar, Olar, ce nume predestinat si frumos.. Venus din Willendorf, ce semnificanta reprezentare a acestui poem.. las semn. Linea | |
| = nedumerire | victor pelivanov [27.Mar.08 13:28] |
| de ce m-ar interesa poemul acesta?eu inteleg "biografismul" dar pana la un punct.cand poate sa-mi trasmita ceva.ca sa nu mai zic de final | |
| = părere | Liviu Nanu [27.Mar.08 13:51] |
| Biografism, așa cum spuneau și alți comentatori, dar destul de bine temperat. Un poem, fie el și biografic, este reușit atunci cînd cititorul se regăsește (fie și parțial) în el. Am remarcat 4 și 6 citit, plăcut, al 198-lea cititor, anton | |
| = neașteptate reacții | Dana Banu [27.Mar.08 14:21] |
| vă mulțumesc, sincer, mă bucură buna primire pe care i-ați oferit-o acestui poem nu pot decât să spun mulțumesc și să îmi văd mai departe de scrisul meu știindu-vă aproape iar asta vă asigur că e foarte important pentru mine pelivanov, da' dacă nu e niciun biografism aici? ei, te-ai gândit și la chestia asta, vezi tu, din perspectiva asta finalul poate suna diferit, nu-i așa? asta e o glumă, sper să râzi(s-ar putea să ai dreptate deși nu prea ți-ai nuanțat părerea, adică nu prea știu exact ce voiai să spui îmi pare că te adresezi mai mult comentatorilor decât autoarei), poate alt viitor poem de-al meu să îți trezească interesul vă salut cu același respect al meu dintotdeauna pentru voi, dragii mei cititori elian | |
| = excelent produs ... | Ovidiu Oana [28.Mar.08 01:33] |
| din care răzbate (auto)-ironia sorții, neîndulcită decât de harul poetic | |
| = Ovidiu Oana | Dana Banu [28.Mar.08 07:21] |
| mulțumesc pentru lectură și pentru semnul de apreciere lăsat aici | |
| = raigor | Ioan-Mircea Popovici [28.Mar.08 08:28] |
| o istorie nu se citeste ca o carte de povesti. eu o citesc ardeleneste, cu atat mai mult cand se istoriceste o ardeleanca. m-am oprit derutat la primele doua versuri si ma tot intreb: Danu a uitat de Raigor? eu asa stiu ca elian l-a mostenit pe raigor si Iann a mostenit-o pe Naluca. ca in a doua domnie de drumetie raigor si Naluca au avut nunta-n cer. istoria asta o stie si-o boaba de piper. | |
| = ei, Iann, Iann, | Dana Banu [28.Mar.08 08:37] |
| cum mai deznozi tu nodul poveștilor mereu, bătrâne prieten da, raigor era raigor dar ăsta nu era numele dat de mine ci de tatăl meu... ce am scris eu aici e doar o poezea mai mult sau mai puțin reușită istoria ei ține de o altă poveste care nu vine din lumea lui raigor nici din cea a lui elian ci din lumea danei b. acuma ce să mai spun...nu mai spun nimic doar mulțumesc frumos | |
| = . | nica mădălina [29.Mar.08 13:23] |
| uite ce face nonșalanța dintr-un text, îl aduce mai aproape de verosimil. cum că sinceritatea poate să nu fie nonșalantă, numai că atunci subminează din ținuta construcției, o înțepenește. dar cum spuneam, nu e cazul acum aici. ci e rost de tăvălug nici prea gresiv, dar nici ignorabil din partea celui pe care îl asimilează (în primul rând autorul). ultimul vers îmi pare totuși prea justificativ, dar are sens în ansamblul confesiv. | |
| = Mădălina, | Dana Banu [29.Mar.08 15:49] |
| mulțumesc pentru semn mă bucur că poezia asta ți-a intrat în atenție | |
| = Fain text Dana | Adriana Giurcă [30.Mar.08 16:24] |
| Stii ca mereu aleg un vers din textele tale. Sau el ma alege pe mine. Nu mai stiu. Cert e ca intr-un punct rezonez mult cu ceva anume din . Astazi a fost: " cum creste iarba printre cruci tot astfel eu. " Scrii cu sinceritate Dana, si nu pot sa nu recunosc ca ai trairi autentice pe care le dezvalui si invalui in aceeasi masura. Citit, placut, strans intre ochi versul. Cu drag | |
| = Adriana, | Dana Banu [31.Mar.08 08:37] |
| cum spuneam... neașteptate reacțiile voastre în fața acestui text, poate și faptul că postez mai rar să fie de vină:) îți mulțumesc pentru semnul de lectură să ne citim cu bine | |
| = Dana :) | Adriana Giurcă [31.Mar.08 08:51] |
| nu sunt neasteptate, Dana. Tu scrii bine si ai foarte multi cititori fideli. Ti-am citit la fel si celelalte poeme, doar ca nu tot timpul ochiul lasa semn, doar trece si pleca cu ceva tin tine mai departe. uneori insa, ca acum, simti nevoia sa te opresti langa autor si sa-i spui ceva, asa, ca o imbratisare. Cu sinceritate | |
| = scuze pt typo | Adriana Giurcă [31.Mar.08 08:54] |
| pleaca, din tine- | |
| = re | Dana Banu [31.Mar.08 15:00] |
| trebuie să recunosc, ambiguitatea m-a atras întotdeauna, mi se pare fascinant faptul că, în funcție de context, cuvintele pot avea un șir întreg de semnificații, crede-mă, aparenta lipsă de legătură dintre fragmente e una studiată se pare că majoritatea lectorilor sunt înclinați să ia în calcul mai mult biografismul acut de aici casa de poezie, vreau să îți spun că foarte rar mi se întâmplă ca un cititor să înțeleagă exact intenția mea reală, cea din interiorul textului, mi se vorbește, în general, despre naturalețe, simplitate, biografism... da, foarte rar un comentator care să se situeze în interiorul textului nu în exteriorul lui mi-a făcut plăcere să citesc semnul tău cu bine, dana | |
| = dano, | Dana Mușat [10.Apr.08 12:33] |
| o ditamai minunăția de poem 'autobiografic'. L-am savurat și te-am citit de parcă aș fi asistat la o reclamă despre un film care te povestește. Fain, fain. | |
| = plus că | Dana Mușat [10.Apr.08 12:40] |
| s-a blocat PC-ul și s-a dat send și NU AM TERMINAT CE AVEAM DE SPUS:) așadar, reluând: Poemul pare la prima vedere o imagine autobiografică(cu miros comercial), o poevste în șase acte despre viața autoarei, dar eu tind să cred că este mult mai mult decât atât. Simt în acest text o prezență generalizată a spațiului în care se derulează toate aceste acțiuni 'poemice'. Poemul te povestește ascunzând subtil spațiul acesta molecular al existenței pentru că, până la urmă, poezia pune poroblema existenței, așa cum poate fi ea înțeleasă din prisma poetului. salut! | |
| = dănuțo, | Dana Banu [13.Apr.08 10:05] |
| mă bucur să te aflu cititoare a mea, îți mulțumesc pentru semnul de lectură lăsat aici prea multe despre textul de față nu pot să spun, până la urmă fiecare lector rămâne cu ceea ce i se pare lui mai apropiat, mai real sau mai mai literar salut | |
| = dana | Geta Adam [17.Apr.08 11:29] |
| secvente construite simplu, despre lucruri traite simplu, in care se regasesc (probabil) multi, cu mirare. citit cu placere. eu, cel mai aproape de momentul 4. | |
| = Geta, | Dana Banu [17.Apr.08 15:07] |
| mulțumesc pentru semnul de lectură, faptul că textul acesta ți-a intrat în atenție mă onorează să ne citim cu bine, dana | |