| = "aripi în tâmplele" | Doru Emanuel Iconar [14.Jun.08 08:31] |
Săniile într-adevăr nu cunosc drumul așa cum nici copiii care le conduc nu-l știu când sunt aruncați în lume. Și totuși le călăresc privind doar înainte, niciodată în urmă căci au înțelepciunea inocenței. Ei sunt torțe aruncate în nori căutându-și „lumina”. Atunci de ce mâini triste când ele aparțin copiilor? Crezi că mai este drum de întoarcere? Așa am „citit” poemul tău. Cât am greșit? E bun. Cred că mulți se vor regăsi în el chiar dacă nu vot lăsa semn. Doru Emanuel | |
| = cochilie | florin caragiu [14.Jun.08 14:21] |
| expresiva intretaierea saniilor cu mainile, tortele si pasarile... un poem cochilie, in care inaintarea si retragerea, haladuirea si intoarcerea sunt invaluite in necunoscutul ce le potenteaza. placut. | |
| = Andrea Sofronie, săniile își caută drumul... | Teodor Dume [14.Jun.08 19:17] |
| un text reușit prin simplitatea discursului care adaugă un plus de valoare. "torțele aruncate în nori cheamă paznicii ascunși să le aprindă lumina" cu sinceritate, teodor dume, | |
| = pentru Doru | Andrea Sofronie [15.Jun.08 03:08] |
| Stii sa citesti multiplu si sa dai nuante poemului. Multumesc . Andrea. | |
| = Pentru Florin | Andrea Sofronie [15.Jun.08 03:08] |
| Florin, tu vezi mult mai in spate si mult mai in laturi decat este in intentia mea. Dar aceasta este poezia...sa te recitesti in ea. Tu stii asta. Multumesc, Andrea. | |
| = Pentru Teodor | Andrea Sofronie [15.Jun.08 03:08] |
| Aprecierea ta ma bucura si imi potenteaza increderea ca nu rostim doar cuvinte in vant. Noi cei care aveam de-a face cu poezia. Multumesc sincer, Andrea. | |