Comentariile membrilor:

 =  Ce ne-am face fără amintiri?!
Emil Dogaru
[27.Oct.08 14:01]
Un vis frumos... bine povestit.
Și iată cum nesuferitul de Murphi n-are întotdeauna dreptate. Nu tot ce începe rău...
Deși... aici răul ar putea fi că totul s-a sfârșit poate prea repede.
Totuși, suficient, se pare, pentru o amintire de-o viață.

 =  ...
ioan albu
[27.Oct.08 12:54]
textele dvs sunt produsul unei minți inteligente, curioase și vădesc de asemenea și înclinații literare. vi se potrivește, cred, proza scurtă. nimic din ce ați postat nu e plictisitor sau banal.

 =  A gandi viata ca pe o iubire
florian abel
[27.Oct.08 20:07]
Parerea mea este ca poti scrie si proza de gabarit, ai verb de scriitor de anvergura, mult superior stupizeniilor de-alde sandra brawn , barbara carlton sau harrison care au avut neobrazata sansa de a se numi best- sellere, tu ai profunzime, dexteritate in a jongla cu textul si actiunea.
Ramane sa ai inspiratie si sansa in a cunoaste haznaua existentiala fara a o trai si de a aborda idei si teme cat mai profunde, pentru a nu-ti risipi talentul pe desuitudini in genul "operelor" mai sus numitelor.

Cu increderea ca vei confirma, FA

 =  generația mtv & 14 februarie face ”literatură”
Alberto M. Popesco
[28.Oct.08 00:48]
mă adresez doar persoanei din text: dacă dvs ați consimțit să fiți penetrată după ce ați fost răpită noaptea în parc e destul de tragic. și hai să fim serioși e leit motiv de la mtv ”free your mind” „Înțeleg că atunci când îți dorești ceva foarte mult și dacă nu îl obții atunci când te arde dorința și va veni mai târziu la tine ai tendința să respingi cu înverșunare. Învață din greșeli și uită de tendințe. Fă un efort și gândește liber.”
și faptul că a fost doar un vis mă face să mă gândesc la simbolistica viselor. e cam tragic dacă vă doriți să fiți răpită în parc și dusă în camere gen 14 februarie ziua amorezaților.

acum mă adresez autoarei: reciți peste 25 de ani acest ”vis”. o să vi se pară penibil

oarecum amical


 =  Poveștile mele nu sunt fantezii personale si nici vise. Sunt bucăți de realitate
Potrivitu Madalina
[28.Oct.08 02:20]
...

 =  ...
Potrivitu Madalina
[28.Oct.08 08:02]
Poveștile mele nu sunt fantezii personale si nici vise. Sunt bucăți de realitate bine amestecate cu S.F. Imi place sa devin unul dintre personaje iar uneori sunt fiecare personaj pe rand. Inca nu mi-am descifrat plăcerea de a le prezenta ca pe vise.
Mi-ar plăcea sa cred ca într-o zi voi fi in stare sa scriu un roman, o poveste mai complexa. Momentan mă rezum la inspirații venite din nimic, din gesturile si figurile oamenilor, le vad ca pe filme si le scriu. Uneori sunt incomplete si atunci s-ar putea sa ia forme rigide.

 =  Un dar divin...
Emil Dogaru
[28.Oct.08 10:29]
Mădălina,

Nu pune la suflet ce spune Alberto.
Toți avem în tinerețe gânduri (iar uneori comitem și fapte) care peste 25 de ani ni se pot părea penibile. Și s-ar putea să avem dreptate în atitudinea noastră și în tinerețe și după 25 de ani.
Îl acuz pe Alberto că împinge semnificația "visului" înspre o latură vulgară a interpretării. Măcar s-o fi făcut-o cu umor...
Până la urmă e o chestiune de percepție.
Rămân la ideea că e un vis frumos, ca o recompensă de la Divinitate. (asta e sigur, altminteri cine ți-ar putea pătrunde în gânduri?!)
Și mai cred că Divinitatea a găsit un mod mai original de a-ți prilejui întâlnirea cu bărbatul pe care ți-l dorești.
Nu trebuie așadar să dai socoteală în fața nimănui (nici din postura de personaj și cu atât mai puțin din cea de autor) pentru că ți-a plăcut un bărbat pe care zeii ți l-au hărăzit.




Nu sunt permise comentarii(texte) anonime!
Pentru a înscrie comentarii(texte)
trebuie să te înscrii şi să te autentifici.

Înapoi !