| = prin somn... | Oana Georgeta [25.May.06 14:09] |
| plutești învăluit în giulgiul ploii, frumoase imagini... | |
| = drumul si giulgiul matasii | Daniel Bratu [25.May.06 18:29] |
| Multumesc Oana (Georgeta), e un sonet atipic, unde plutirea e-a fantasmelor, eu prind doar vraja pe care, neoprind-o, o tulbur doar cu lacrimi de ploaie, ca si telegarii | |
| + Liber :) | Florin Andor [25.May.06 20:33] |
| ... e-o vreme în care-ți petreci nopțile ascultând, de la masa de scris ... și ți se pare minunat că nu ți se mai întâmplă nimic și totuși te poți mișca, liber de data asta ... dacă ai noroc să plouă îți poți risipi o treime din viață privind alunecarea adormită în chipuri cu felinare ostenite, sub tropotul de copite ceasurile continuă să bată ... recomand textul acesta pentru cuvintele potrivite scurse într-un fel de visare mai puțin luminoasă, pentru imaginile ușor de înfrânt ca echilibrul interior să se restabilească de la sine ... frumos, frumos ... la bună veghere :) | |
| = punct de vedere, fara friu, fara desfriu/ cu vapaia stinsa-n riu | Mihai Robea [25.May.06 21:09] |
| Trec cinteze prin telegari Si dintr-o nara-ncepi sa ari In slapi vazuta-m azi stegari Si-n pijamale clopotari. | |
| = "mătase de neguri " | Carmen Voivozeanu [25.May.06 21:16] |
| Toata poezia este imagine iar cuvintele curg atat de firesc. E greu sa aleg versurile cele mai reusite. Mentionez totusi: "dinspre cai e ajuns doar giulgiul ploii ce îmi coase de ochi nechezul ars, cu gust de paie" M-am bucurat de reintalnirea cu versul tau Ina | |
| + și steluța | Ela Victoria Luca [25.May.06 21:22] |
| lui Florin Andor. :) Se rătăcise... | |
| = parere | Ionut Caragea [09.Mar.07 16:55] |
| totusi este pretentios "cai e", pentru ca alaturarea vocalelor la pronuntie distorsioneaza sensul si te duci cu gandul la caia, caiele. Se vede ca este cautata, in contextul celorlalte rime. Parerea mea este ca trebuie cautat un substantiv comun si reducerea lui dinspre in din pentru a castiga o silaba pe care o poti folosi. In rest textul este interesant. | |
| = hrana cailor | nica mădălina [26.May.06 01:59] |
| eu vad aici omul care alearga iubiri intr-un zbor terestru larg cat sa poata infrange oniricul timpului, prin care sa curga spre interzisul realului-rai. si il vad dez-vrajit de ritmul in surdina al cailor pitici prin care sa poata pluti el insusi. se confunda in cele din urma cu variantele astea ale simtirii ("spre adanc") care trezesc alte simtiri ("de prin pavaj, plumb"), nu mai are nevoie de priviri, gusta deja intensitatea imaginarului si prin asta isi creeaza o dimensiune a prezentului, mai reala si mai densa decat multe drumuri din care nici caii (cauza, instrument, eul din visare) nu se opresc. (am citit fara virgule poezia, am vazut spitele transformandu-se-n frauri si fuga din cerc in suis) | |
| = multumiri cu punct si de la capat | Daniel Bratu [27.May.06 10:54] |
| Florin, ai margele de haiku-uri in comentariu, textului meu ii vine bine cu ele si se pare ca gandul ne zboara, de multe ori, la fel, chiar daca ne asternem rar pe-acelasi drum, liberi de intersectii si semafoare, multam luminii tale dintre randuri si de la capat:) Mihai, multam de incercarea-ti, e un inceput generos, ca punct, inainte de orice linie (grija la „nara” si mai vezi … „vazuta-m”). Bun si-atat. :) Carmen, ai melodii in prenume si ochii mari cat un ecran de cinema vrajit, unde imaginile ajung fosnind ca florile de mai, din care versul meu isi face cald culcus si-ti multumeste si vesel si prieteneste :) Ela, bine-ai adus galbioara steluta ratacita de Florin, multumesc, sarumana :) Snow, poate ca asa pare acel „cai e” dar, recitat, curge firesc pe ritm, luat pe intregul versului si nici n-ar fi mare bai daca gandul s-ar duce si spre „caia” sau „caiele”, intru diversificare. Rima de genul asta nu a fost cautata, am optat pentru ea in defavoarea altei constructii a tertinei, incercata initial, tocmai pentru a induce imaginea finala (cea a contopirii, a identificarii cu telegarii scapati din frau) si pentru a evita suprapunerea verb-verb. In loc de „cai e” a fost „taie” (daca as inlocui cu un substantiv, acesta ar rima cu „vapaie” si cu "paie", oarecum incestuos – „rima slaba”), finalul aratand astfel: Dar caii nu se-opresc și-n drum se taie, prin noapte, giulgiul umed, ce îmi coase de ochi nechezul ars, cu gust de paie. Parerea mea e ca mai „interesanta” se arata varianta actuala. Om muri si-om vedea, ma mai gandesc, multam :) Madalina, ajungi in profunzimi si ai un talent rar, acela de a vibra cu versurile si de a sti sa arati asta, plecand spre mai inalt, in zbor deasupra ludicului meu pacatos si paios. Spitele textului meu admira alegro metafora ta superba cu transformarea in frauri – cercuri inspre cer si nu numai, multumesc | |
| = spre aferent | Mila Sobovici [28.May.06 09:44] |
| da...raiuri aferente ca o matase...de ce nu ca o rogojina, ca un macat, de ce matase...si mai ai si bunul simt sa te ridici dupa ce ai visat matasea si fundul ogarului care printre spitele carului era de plumb si te tragea acolo unde se fac sonete care sa nu sune cu adins in coada lor de matura.....o mama de neguri cu miresmele-n vapaie...banuiesc ca asta inseamna ca ai dat cu jetul parfumului in foc ca altfel nu are nici un sens in afara de popasul cailor...macar ei au tras la caruta asta si sunt obositi biciuiti, fortati, au tot dreptul...ba mai mult ca poetul sa zareasca raiuri de matase in spitele carului pe care-l trag spre, cuvant cheie, aferent | |
| = pe mine m-ai omorât, da… cu caii ce-ai avut? :) | Daniel Bratu [28.May.06 12:18] |
| de ce nu-i vrabie și nu-i mălai când bob cu bob se caută prin lut mi-e greu să-ți spun cât ție ți-e să stai cu mătura de vânturi sub șezut de ce-i mătase visul petrecut și-urcat din caldarâmul spart de cai să-ți scriu mi-ar trebui un început să vezi ți-ar trebui habar să ai de ce e zâmbet aferent lui vai n-o să-nțelegi atrasă doar de rut de fier forjat de mascara de high de …unde vin ogari și te împut (P.S.)poți să-mi omori din vers hlizind ce vrei dar nu-mi ucide caii fără șei Mila, e hazos comentariul tau, mulțam, dar cam atât, din păcate, deocamdată, verba volant, ca vântu` (să ne-admire tot pământu` - a fost un moment publicitar…revenim)…:) | |