= lumina, oglinda, raze, verde | Ursulica Andrei-Lucian [02.Sep.06 13:42] |
interesant e traseul luminii: in prima strofa o descopar ca fiind impersonala, adverbul oglinzii, in ceea ce iti priveste chipul. in strofa a doua strofa, lumina ca umbra, frangerea ei nu mai inseamna acea stralucire ce atrage atentia, ci o umbra. in a treia strofa lumina capata dimensiuni personale prin culoarea verde ce iubeste. ok | |
= insomnie | Costin Tănăsescu [02.Sep.06 13:48] |
nici eu nu pot să dorm de vreo trei nopți încoace... și din poezia ta am aflat că trebuie să caut verdele. să încercam deci... mi-a plăcut. căutarea unui loc, unei stări, care să-ți aducă liniștea nu poate aduce decât neliniște. cred eu... | |
= Andrei | ariana perhald [02.Sep.06 15:21] |
Ai dreptate, in poezia asta lumina se frange o data pentru ca vine toamna si alta data pentru ca exista o stare mai neplacuta, si atunci, in asemenea situatii cautam verdele de exemplu, un loc unde sa adormim. | |
= Costin | ariana perhald [02.Sep.06 15:25] |
Poate ca ai dreptate ca a cauta linistea nu-ti aduce decat neliniste, dar cred ca instinctiv noi tot o facem. Oricum, eu cred ca verdele este solutia. Multumesc pentru comentarii. | |
= buna seara, vara! | Odãgescu Bogdan [02.Sep.06 16:40] |
imi place poemul deoarece te identifici pana aproape de absolut cu anotimpul... las ca iti trece, asculta lake of tears - forever autumn ;) | |
= Nu cred... | gabriela marcian [05.Sep.06 21:06] |
...că te poți întuneca vreodată...mai ales când îți privești sufletul în oglindă. Promisiunea unei veri veșnice, printre razele tale (răs)frânte, pare o opțiune minunată în verdele speranței. Eu așa știu...verde e pentru speranță! :) | |