| = ce ne mai lipsea... | Ioana Petcu [23.Nov.06 12:48] |
| nu am stiut de noua atitudine fata de copii si scoli, fata de societate, in fond, a dl. Moise. Ne demonstreaza inca o data cum incercam sa ne spalam cu sampon de UE, desi asta ne face mai multa matreata decit avem deja. si mai arata cum ne neglijam pe noi insine, pina la urma, pentru ca oricit ar interzice francezii insemnele religioase in scoli, pot sa confim ca sunt cit se poate de credinciosi. Zilele trecute, discutam la un curs despre montajul scenic etc, si un coleg a replicat ca 'in fond, "toti suntem romani" (si ca asta se vede clar in spectacole etc). replica mea a fost ca: "tocmai asta e problema, ca toti suntem romani, si nu in sensul bun al cuvintului". | |
| + * | Dan Cârlea [23.Nov.06 13:49] |
| Cunosc problema, si sunt total indignat de ideea de a elemina simbolurile crestine din spatiile unde se dezvolta copiii nostri. Este un bun exemplu de cum se poate intelege total gresit notiunea de TOLERANTA. Tocmai am semnat petitia impotriva acestei masuri demne comunismul cel mai feroce. Suntem o natiune crestina, asta trebuie afirmat fara probleme pe toate caile. Locul icoanelor este in biserici, in spitale, in scoli, adica, practic, in sufletele care au nevoie de ele, chiar fara sa o stie. | |
| = modelul francez e bun | Andrei Ruse [23.Nov.06 14:12] |
| nu imi pot sterge amintirile cand eram dat afara de la orele de religie datorita faptului ca unii profesori nu-mi puteau raspunde la intrebari / intrebari pertinente si logice care ii incurcau pana la iritare. de altfel ateismul meu mi-a mai adus si alte dezavantaje din multe puncte de vedere. sunt total de acord cu ce se intampla in scoli. or sa-l caute ei pe dumnezeu daca vor avea nevoie / ma refer desigur doar la sensul religios, acelasi sens in care o singura data am simtit nevoia sa intru intr-o biserica si am fost dat afara pentru ca se inchidea. :) atata timp cat ne distrugem valorile din interior nu cred ca are sens sa dam conotatii neaparat politice acestui fapt care mi se pare o maturizare democratica. RA. | |
| = părerea mea | florin caragiu [23.Nov.06 14:35] |
| Inițiativa pentru scoaterea simbolurilor religioase din scoli îmi pare o regretabilă reacție și manifestare de intoleranță, lipsită de responsabilitate civică, împotriva identității cultural-religioase asumate de către cei mai mulți dintre români. Oare s-ar putea cere scoaterea steagului sau însemnelor naționale din instituțiile publice pe motiv că lezează minoritățile? Oare am putea cere retragerea oricăror insemne romanesti, sau a studiului culturii române pe motiv că lezeaza minoritățile? Este o falsă problemă ce exprimă o neputință de a percepe echilibrul dintre aspectul social-comunitar și cel individual, prin insinuarea unui antagonism sau lupte de clasă. Atata vreme cat simbolurile religioase nu au nimic ofensiv, in sensul incitarii la discriminare, ci reprezinta ethosul unei comunitati sau al unui neam luat în majoritatea sa și în continuitatea sa istorică, valorile cu care participă la dialogul intercultural ajută chiar la echilibrul respectivei comunități, la respectarea dreptului minorităților. Un autentic dialog al valorilor nu se poate stabili în afara afirmării publice, deschise spre comunicare, a ethosului comunitar. Aceasta nu înseamnă defel lezarea libertății de alegere individuală, ci constituie o pecete sau o amprentă legitimă a cadrului mai larg comunitar în care se desfășoară acest dialog, cadru permeabil libertății individuale de expresie. Teologia, religia, arta religioasă nu pot fi expulzate pur și simplu de dragul unor ambiții individuale din cultura și identitatea neamului românesc, ci o reprezintă în cel mai adânc sens. Pierderea de către un neam a conștiinței propriei identități rememorate prin simbolurile religioase este cea care de regulă duce la crize identitare, conflicte și tulburari fără sfârșit. Fara icoană, fără de simboluri religioase, vom avea ca reper "vizibil", pe undeva, nimicul, vidul, i. e. zidul gol, semn al sfasietoarei lipse de comunicare. Icoana și crucea sunt în viziunea creștină chipuri universale ale umanului transfigurat și nu au nici o conotație restrictiv-discriminatorie. Cei care au alte opțiuni pot alege să le manifeste fără a se simți atacați în fondul lor, respectând totodată opțiunea comunității și raportându-se nu tabuizant, intolerant, ci dialogal la ea. Dreptul majoritatii nu poate fi calcat in picioare, mai ales ca este vorba despre o afirmare a identitatii si valorilor unui neam, prin care ne deschidem spre comunicarea cu toate celelalte valori, si nu despre o ingradire. Drepturile minorităților nu includ desfiintarea si exprimarea publica ethosului comunitar al majoritatii. Simbolurile crestine precum crucea si icoana, nu incita in nici un fel la discriminarea minoritatilor, ci invita in cel mai inalt sens la iubire, dialog, respect fata de omul creat dupa chipul lui Dumnezeu, fata de darul inalienabil al alegerii libere dat oricarui om. Retragerea simbolurilor religioase este, dimpotriva, o discriminare a majorității si o lezare a dreptului de afirmare a identității acestui neam. Sper într-o atitudine responsabilă din partea autorităților care ne reprezintă. P.S. Bineînțeles că fiecare își poate aminti despre diverse cazuri particulare în favoarea sau împotriva acestei măsuri, dar accidentele sau picanteriile nu sunt relevante aici, e vorba despre o dinamică a unui echilibru comunitar, în care este normal, în afara cazului de dictatură, ca ethosul comunitar, al majorității, să fie afirmat public ca bază de plecare în dialogul intercultural. | |
| = erata | florin caragiu [23.Nov.06 14:41] |
| "Drepturile minorităților nu includ desființarea exprimării publice a ethosului comunitar al majorității". Maturizarea democratică presupune nu ateizarea sau laicizarea societății, ci participarea conștientă și responsabilă a poporului și a celor desemnați de el să-i reprezinte la dinamismul vieții sociale, culturale și politice. | |
| = Parere | Negru Vladimir [23.Nov.06 14:46] |
| Daca este sa acceptam diversitatea, inclusiv in materie de credinta, atunci ar trebui fie sa acceptam postarea unor insemne religioase proprii religiilor celor care frecventeaza clasele cu pricina (fragmente din Coran, statui cum se regasesc in bisericile catolice, reprezentari ale zeilor hindusi etc) fie sa le eliminam cu totul din scoli. Insa sunt mai multe motive pentru care nu putem face asta: faptul ca suntem majoritari de confesiune religioasa crestin-ortodoxa... nevoia morala de a ne proteja credinta pentru care unii chiar au luptat in trecut... dreptul ne a ne impune valorile, inclusiv cele religioase, inclusiv prin politici ce ar putea fi considerate protectioniste. In ce masura astfel de demersuri ne-ar face culpabili in ochii altora chiar nu are relevanta. | |
| = logic si (im)pertinent | felix nicolau [23.Nov.06 14:54] |
| bineinteles ca amaratul ala de prof de filosofie, care, probabil, ar sti sa raspunda la intrebarile reci, pertinente si logice ale lui r.a., nu e de capul lui pe toate posturile tv. iconoclasmul coincide cu multe ranchiuni tinute de mult la pastrare de diverse "grupuri de interese" secrete, pe care le stim toti. | |
| = Crucea | Florin Hălălău [23.Nov.06 15:18] |
| Ca unul care a crescut cu portretul lui Nicolae Ceaușescu în sala de clasă, deasupra tablei, deplîng alungarea crucii din școlile românești. Sîntem un popor creștin, nu cred că acest lucru deranjează pe cineva. Mi-ar fi plăcut să prind vremurile cînd, în deschiderea primei ore, se spunea "Tatăl nostru". Mi-a plăcut foarte mult finalul, chiar dacă apelează la o speculație. | |
| = plus ca se uita | Dan Cârlea [23.Nov.06 16:26] |
| ca acest scandal a plecat de la un sectant, individ fara criterii, care in afara de datul din clanta nu stapanesti nicio materie. Hai sa lasam tineretul asta chiar frunza in vant, fara scara de valori, sa stea cu ciunga in par si mana in nas pana ne-or tara cainii, numai ca sa le satisfacem nevoia de libertate prost inteleasa. Trebuie sa fie mereu romanii mai catolici decat papa :)))), in alte tari nici nu au vrut sa auda de asta si noi trebuie sa fim mai cu mot . Daca as studia in Damasc nu as avea nicio problema sa invat intr-o clasa in care ar fi insemnele musulmane. Asa e firesc, le-as respecta credinta. Felicitari, Paul Bogdan, pentru luarea de pozitie, iata ca Biserica Armeana nu isi dezminte renumele de aparatoare a dreptei credinte. | |
| = Adaugire si erata | Dan Cârlea [23.Nov.06 17:23] |
| ERATA : scuze pt. dezacord, sunt nervos : "numai ca sa ii satisfacem nevoia de libertate prost inteleasa" PLUS : Se tinde spre relativizarea tuturor problemelor si nu merge sa. Identitatea nationala cuprinde si simbolurile statale si simbolurile religioase si numele lui Eminescu si multe altele. Trebuie sa nu ne lasam pacaliti de secularizarea pregnanta si futila pana la un punct, pe care o fac, pe de o parte, cei naivi, care nu detin o scara autentica de valori, si pe de alta parte cei interesati. In acest caz, avem de a face cu un sectant care a pornit aceasta discutie, din ratiuni lesne de inteles. Obnubilarea constiintei, din preaplin de spirit imanent, nu ar trebui sa ramana nesanctionata, macar la nivel ideatic. | |
| = paul bogdan | Ramona Ungureanu [24.Nov.06 00:46] |
| de ce am fi noi mai altfel decat UE sau restul lumii? nu mi se pare deloc deplasata propunerea eliminarii icoanelor din scoli. la ce folosesc acele icoane-n scoli? daca vrei sa vezi icoane, te duci la biserica sau iti cumperi tu acasa si ti le pui pa toti paretii. e drept ca poporul roman este majoritar crestin ortodox, dar nu-s de lepadat nici celelalte minoritati crestine sau necrestine. daca si-ar pune si ei icoanele lor pe pereti sau ar mazgali cu semnele lor peretii, nu ar conveni nimanui. adica ce-ar iesi? din partea mea poa sa fie tot cate o icoana pa fiecare din cei 4 pereti ai unei incaperi. cat despre asta: Moise Emil; Moise [egipteana] mes = fiu, Emil [latina] aemulus = rival… fiul rivalului. ... mi sa pare aiurea. ce vrei sa demontrezi? ca este inamicul? :D ramona oare ce o fi insemnand? :)) | |
| = Problemă măruntă | Ioana Geacăr [23.Nov.06 23:25] |
| Poate să-și țină fiecare cruciulița la gât și iconița-n penar, ghiozdan, diplomat, geantă. Asta e o problemă așa de măruntă...Sunt altele mai grave de educație în familie și școală. | |
| = nada te turbe, nada te espante… | Monica Manolachi [24.Nov.06 01:05] |
| Nu știu dacă eliminarea icoanelor din școli este măsura cea mai potrivită pentru a semnala unele exagerări produse în mediul bisericesc, însă aceste exagerări există. Cunosc îndeaproape reprezentanți ai clerului care uneori nu-și dau seama că își impun credința până la absurd, fără a lua în seamă consecințele nu numai asupra sănătății morale a enoriașilor, ci chiar asupra sănătății fizice, transmițând uneori ideea că medicii sunt toți niște impostori și că numai credința te poate face sănătos. Mie mi se pare că problema este tratată cam superficial. Se discută la nivel de legislație, de politică, de mass-media. Nu se vede ce se întâmplă cu adevărat în inima românului și a româncei. Pe de altă parte, oamenii se bulucesc să se spovedescă cu câteva zile înainte de marile sărbători religioase de parcă nu s-ar putea duce și în alte zile din an când preotul poate are mai mult timp pentru discuție, nedominată atât de mult de ritual. Sau în loc să caute reculegere în mănăstiri, turiștii umplu aparatele foto cu poze, neînțelegând mai nimic din atmosfera și din specificul locului. Mă întreb oare de ce editura Humanitas a editat pentru Gaudeamus o carte document scrisă de o jurnalistă de la BBC, referitoare la evenimentul de la Tanacu, rămas încă neexplicat, la fel cum neexplicată a rămas moartea lui Frere Roger de la Taize, ucis de o româncă. Îmi amintesc și acum cu mirare că, în subsolul articolului din ediția online a unui ziar de mare tiraj, erau comentarii care îi dădeau dreptate criminalei lui Frere Roger. Bine a făcut, comentau. Nu erau tot români și aceia? Aceste fapte sperie și sunt repede trecute sub tăcere, însă, dincolo de faptul că sunt condamnabile, ele exprimă reacția față de învechirea unor structuri sociale, politice, culturale, religioase care nu mai corespund realității. Mi se pare extraordinar totuși că suntem pe un site unde libertatea de exprimare este promovată la maxim și, în același timp, când e vorba de libertatea credinței, toată lumea își face cruce. Mă întreb ce-ar spune cei de la secțiunile spaniolă și italiană ale saitului vizavi de problema icoanelor în școli, având în vedere că cei mai mulți dintre ei sunt catolici. | |
| = parere | mircea lacatus [24.Nov.06 05:41] |
| ce sa spun elevul genial care-l pune in incurcatura pe profu de religie si e dat afara nu pentru ca e impertinent si obraznic ci pentru ca pune intrebari logoce si pertinente si teologia draga doamne de doua mii de ani nu a gasit raspunsurile elevului cu chemare de reformator el shi luther ce mai sunt asha mintoshi venea odata un calugar pe cale si avea mainile ocupate cu desagi grei cumparase ceva de la oras pentru manastire il vad doi oraseni spilcuitzi deshteptzi nevoie mare doi turisti doi terchea berchea pe drumurile patriei si zice unu uite un calugar hai sä-i dam o palma sa vedem daca se comporta ca la carte se opresc in fata lui si unul ii trage o palma zdravana pesta obraz calugarul nu zice nimic si isi cauta de drum celalalt arde si el o palma grea pe fatza osoasa a monahului si iara acesta nu zice nimic vazand astia desteptzii care stiu sa puna intrebari incuietoare ca omul lui dumnezeu isi vede de drum ii mai trag cate o pereche de palme numai asa ca au vazut ca au in cine sa dea si atunci calugarul si-a pus incet sacii pe carare shi-a suflecat la maneci si le-a zis "pana aici a fost evanghelia " si i-a bumbacit pe cei doi de i-a lasat latzi la marginea drumului si-a luat bagajul si si-a vazut de drum trebuia sa ajunga la fratzii lui inainte de apusul soarelui acum doi ani in italia nu departe de roma intr-o scoala cu prezentzä majoritara catolica era un singur musulman si tare il mai deranja iisus care atarna in clasa deasupra tablei se facea ca baiatul acesta nu se putea concentra din acea pricina si i-a spus lui caicä-su acesta lua un avocat ca avea cu ce-l plati ca nu cashtiga tocmai rau in tzara aceasta in care copii necreshtini erau terorizatzi de crucificshi si cum era si firesc au castigat pana la urma au scos insemnele crestine din scoala si micutzul invatzacel cel cu covorashul la purtator si bine orientat in spatziu stia cu exactitate incotro vine estul si asta in numelele democratziei a drepturilor omului a libertatzii religioase etc bla bla si unde in italia aproape de roma orasul in care mantuitorul si-a asezat piatra pe care shi-a zidit biserica la roma oras in care mii de crestini au ars de vii sau au fost sfasiatzi de fiare la roma orasul la care ni se opresc noua toate drumurile ma intreb cum ar reactziona o tzara musulmana daca un elev crestin ar pretinde sa nu mai vada semiluna peste tot pe unde isi plimba el onorabilele piciorushe sau cum ar reactziona staul israel daca un crestin ar vrea sa steraga steaua lui david din locurile publice evident ca ar reacrtiona normal logic demn adica ar zice nu-tzi "place regimu ? scrie acasa!" eu asa zic cine are urechi de auzit sa auda ps sunt de parere ca trebuie analizat mai in profunzime cine sunt cei care militeaza pentru scoaterea icoanelor si crucilor din scolile romaneshti cred ca am avea adevarate si delicioase surprize ps. stiu ca se vor gasi multzi sa ma acuze de multe in urma acestui tex insa mi-l asum si sunt gata sa raspund atacurilor cu calm si fayr-play ps trei iertatzi-mi greselile nu stau sa mai corectez dar intzelegetzi domniile voastre ce vreau sa spun | |
| = Ramona | Paul Bogdan [24.Nov.06 06:14] |
| Ramona, tu ești când simpatică, când simpatică. Hai să-ți vorbesc în pilde... Pe data de 16-18 am primit o diplomă de la Parlamentul României pentru "participarea la Micul Dejun de Rugăciune și contribuția la dezbaterea cu tema Libertatea Religioasă". În paranteză fie spus, a fost o acțiune a Parlamentului României la "sugestia" Bisericii Baptiste, desfășurată sub "înaltul patronaj" al domnului Bogdan Olteanu care a lipsit cu desăvârșire. În fapt, la această acțiune au fost prezenți doar câțiva parlamentari, nici măcar a zecea parte dintre aceia care sunt în "grupul de rugăciune". 1. Nu m-am atins de mâncare (cu toate că eu nu intrasem în post), din respect pentru BOR și Biserica Catolică, 2. Am avut plăcerea și răbdarea de a asculta și luarea de poziție a Bisericii Penticostale. Până aici nimic clar pentru ceilalți cititori. Ei bine, Ramona, dacă tu ești penticostală și nu te închini la chip cioplit și zugrăvit... de ce ai atitudinea aceasta? Respectul pentru altă religie este absolut necesar într-o societate deschisă. După câte știu eu, nu există religia atee dar aș fi profund indignat dacă un copil ateu (mira-m-aș să existe așa ceva!) ar fi forțat să sărute o icoană. Indignarea mea ar fi egală în măsură dacă acel copil ar fi penticostal, baptist, adventist sau musulman. Evanghelizarea nu se face cu parul! Cred că în această problemă doar unitățile școlare sunt în măsură să decidă și asta după consultarea părinților. Următorul pas va fi interzicerea în școli a insemnelor religioase la purtător, așa cum s-a întâmplat în Franța. Pe mine, unul, niciodată nu m-a deranjat să stau la masă cu un musulman sau un penticostal cu toate că porunca psaltică spune altceva... poruncă pe care preoții o repetă înainte de fiecare Sfântă Liturghie. După opinia mea, dracul este atât de prezent în societate încât orice formă de religie sau confesiune creștină este binevenită în luptă. Știi, Ramona, noi (adică eu și tu și alții) ne numim Biserica Luptătoare, pentru că mai avem suflet în noi ca să o facem. Să mă ierți dacă par mitocan în această luptă dar și atitudinea mea ajută la ceva. P.S. Ramona înseamnă protector... acuma depinde a ce. | |
| = vechea poveste | Iakab Cornelia Claudia [24.Nov.06 08:53] |
| Mă miră că în România atât de întunecată cineva îndrăznește să înfrunte întunericul și să ceară să fie date jos icoanele. | |
| = Iartă-i, Doamne. | Cristian Buzățel [24.Nov.06 09:56] |
| Mă întreb oare acești oameni luptă pentru drepturile omului sau sunt lovituri ascunse date sub centură credinței ortodoxe a românilor. Constat că în numele drepturilor omului se încalcă drepturile oamenilor. Curat murdar ar spune nenea Iancu. Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac suspină, pentru a nu știu câta oară, Iubirea. | |
| = aici | zabet mihai [24.Nov.06 11:28] |
| nu e vorba de scoaterea icoanelor de pe pereti problema este mult mai simpla ne globalizam balcanic adica facem ce facem de sute de ani capul plecat sabia nu-l taie si alte lozinci mioritice cretine nu degeaba au spus atatia despre noi ca suntem niste curve ordinare un popor de curve e normal ceea ce se intampla e chiar nesemnificativ fata // de exemplu // tradarea aliatului german in plina ofensiva bolsevica | |
| = părere | Liviu Nanu [24.Nov.06 12:01] |
| Pînă la urmă trăim într-o țară liberă, fiecare are dreptul la libertatea lui, atît timp cît n-o îngrădește pe a altora. De ce n-ar exista și icoane de toate soiurile, dacă părinții și comunitatea hotărăște așa? Pe de altă parte, biserica s-a implicat întotdeauna în educație, ruperea aceasta (dacă se dorește) nu poate fi făcută dintr-odată. Sînt însă și alte probleme mult mai grave care afectează învățămîntul, poate că ar trebui să punem reflectorul pe ele mai întîi. Mie nu mi se pare normal ca un copil de liceu să învețe 7 ore pe zi și să vină plictisit și stresat de la școală. Toți miniștrii împreună cu secretarii de stat și consilierii au mai adăugat ceva în planul de învățămînt, în funcție de specialitatea lor, asfel că în loc să scoatem tineri pregătiți să ocupe locurile de muncă din UE, ies de regulă niște superficiali cu aere dat total neadaptați. Religia ar trebui să ofere un echilibru, dar așa cum se predă în școli mai mult îndepărtează elevii de această disciplină. Cred că școlile teologice ar trebui să dea mai mare importanță pedagogiei și psihologiei școlare. Nu e suficient să ai har, pentru a-ți apropia elevii, mai ales într-o sală de clasă, unde colectivul este eterogen. Spun asta în cunoștință de cauză, n-aș vrea să generalizez, mă refer doar la cazurile (destul de numeroase) cunoscute. | |
| = o posibilă explicație... | Alin Pavel [24.Nov.06 12:40] |
| ... ar fi aceea că Aghiuță își bagă coad peste tot. Nu m-ar mira ca, peste o oarecare perioadă de timp, deasupra catedrei să atârne ironic tabloul lui Băse. Solicitarea de a scoate simbolurile religioase din școli cred că este o dovadă clară de intoleranță a celor care ne acuză că suntem obtuzi. Un creștin | |
| = trist | Hitter Paul [25.Nov.06 00:16] |
| da, am citit amuzat textele crestin patriotico nationaliste ale utilizatorilor acestor site. romanul este mereu cu gura mare, dar de fapt se loveste de problema formei fara fond. toti romanii sunt mari crestini dar numai cu gura. au toti icoane in casa, se inchina ina utobuz cand trec prinf ata bisericii, merg de paste la biserica si canta cristos a inviat, apoi isi vad linistiti de furturi, de ignoranta, de batai conjugale, de indiferenta, de lacomia dupa bani prostie invidie...etc... Acum ma adresez vicarului: Domnule Vicar, in asta sta credinta? In litera moarta a legii? Intr-o icoana? Chiar credeti ca dumnezeu sta in icoane? mai lipseste sa ne spuneti ca raiul este in cer. daca nu stiati pana acum cerul nu este albastru, este negru, doar lumina soarelui il face sa para albastru.acum va rog nu ma acuzati ca ader la cultul solar pagan.este doar o observatie a lui einstein pare-mi-se.deci daca dispar icoanele dispare dumnezeu? ha ha! credeti ca diavolul mai lucreaza la nivelul aceste senzorial? eu nu cred. cred ca lucreaza in sufletele fiecaruia. credei ca o icoana in minus ii va face pe cei credinciosi , necredinciosi? sau ca o icoana in plus ii va face pe cei necredinciosi credinciosi? dumnezeu este peste tot, cu sau fara icoane. si nu are barba alba ca in icoane. nu credeti? ha ha...religia domnule vicar...religia este o curva. nu credinta, ci religia. religia serveste intereselor.a servit si in evul mediu, si dupa si o va face si in continuare. sfanta noastra credinta ortodoxa. dar de ce sfanta? doar dumnezeu este sfant. eu cred ca isus nu vrut niciodata sa ajunga un mit tampit, exact cum au facut evreii din iahve.nu spunea oare isus ca dumnezeu nu de arderi de tot are nevoie ci de mila? icoane...imi vine sa rad...sunteti niste credinciosi patetici daca disparitia icoanelor de pe un perete va face sa il pierdeti pe dumnezeu.sau nu isus spunea sa te inchizi in camaruta ta si acolo sa te rogi? ce atatea posturi in vazul lumii si rugaciuni in vazul lumii si cruci si icoane, si de fapt toti suntem pe jumate putreziti in suflet.mai bine ati face azile de batrani din biserici. si inca un lucru: in privinta vietii de apoi, cred ca trebuie sa va ingrijorati. apartineti bisericii, unei biserici care s-a departat de dumnezeu, unei biserici oarbe,sunteti lupul in blana de miel, nimic mai mult, si daca iisus ar veni iar, voi preotii l-ati rastigni din nou....in loc de ana si caiafa ar fi probabil papa de la roma si preafericitul teoctist stiu eu care.din tot aurul bisericilor si din tot fastul lor ati putea sa cumparati mancare unor detinuti.credeti ca dumnezeu are nevoie de asa ceva? orbilor!nu pledez pentru interzicerea icoanelor...imi este indferent..credinta nu o poate interzice nimeni niciodata, pentru ca ea se afla intr-un loc unde nu patrunde nimeni nepermis...in sufletele noastre. | |
| = hai să fim serioși | Costel Stancu [24.Nov.06 23:25] |
| L-am întrebat pe copilul meu- joacă fotbal la piticii CSM Reșiței,nu e artist- ce crede el despre scoaterea icoanei din școli. Mi-a spus că ăia nu sînt normali la cap. | |
| = diversitate si in acorduri | radu-ilarion munteanu [24.Nov.06 23:27] |
| intr-o lume a diversitatii, nu ca rezultat al diferentierii sociale ci ca rezulat al diferentierii naturale, nimic nu-i mai firesc decat fenomenul de a fi de acord cu cineva la nivel de opinie sintetica, rezultanta, pe baza unor argumente mai mult sau mai putin diferite. de la bun inceput, pozitia mea de baza e, daca e necesara o clasificare dihotomica, de partea pozitiei lui bogdan nu discut diferentierea argumentelor, ar fi un gest contraproductiv, dar cred ca e util sa tinem seama ca argumentam oarecum diferit o concluzie comuna. pentru mine aceasta miscare dovedeste puterea de patrundere a unui patapievici care inca intr-o carte publicta in 1993 numea aberatia numita corectitudine politica drept comunism american. iar orice forma de comunism schilodeste fiinta umana si prin extrensie chiar legile naturii, alea prin care se exprima dumnezeu. majoritatea dintre voi suntti tineri, mie insa aceasta miscare aberanta imi aminteste prea mult de jdanovism (am si numit-o neojdanovista intr-un articol) ca sa nu reactionez la ea cu mai multa vehementza decat rezerv majoritatii subiectelor asa cum, cu franchetze si respect, i-as rezerva preotului paul bogdan insusi daca m-as afla cu el intr-un dezacord comparabil cu cel in care ma aflu fata de aceasta aberatioe iconoclasta. daca vorbesc cu pacat dumnezeu ma ierta. ce vreau sa spun e ca nu natura "religioasa" a "sombolurilor e cea care ma oripileaza, ci ideea insasi de a interzice libera expresie a unor sentimente umane intr-un mod nonagresiv. as protesta la fel si daca, iertata sa-mi fie comparatia, mi s-ar interzice sa port culorile interului ca sa nu ofensez, doamne feri, pe milanisti. ad majorem dei gloriam! | |
| = Hitter | Paul Bogdan [25.Nov.06 00:34] |
| Domnule Hitter, eu știam că la arte plastice sunt băieți deștepți. În afara elucubrațiilor hăhăite sunteți în stare și de altceva? Nu de alta dar cine vă citește ar putea crede că sunteți scăpat de popă din scăldătoare. | |
| = Si pro si contra | Pandele Maricica [26.Nov.06 21:36] |
| Mi se pare aberanta ideea cu discriminarea, anume ca ceilalti copii de alte religii ar fi discriminati. Oare nu e necesara parerea majoritatii? I-a intrebat cineva pe oamenii aceia din buzau: "Domnule, vreti sa dati jos icoanele alea?" Nu cred ca a facut-o nimeni. In plus, lucrul cel mai aberant cu putinta, sa ti se interzica sa porti o cruciulita la gat. La un moment dat, in presa, s-a vehiculat aceasta idee. Nu am nimic, dar oare un alt medalion nu deranjeaza cu nimic, doar crucea aia? Si apoi, oamenii care sunt de acord cu religia de ce nu se simt jigniti cand vad nu stiu ce insemne sataniste? Unde e libertatea de exprimare? Mie imi seamana a cenzura. Daca lasam pe altii sa se exprime liber, ar trebui sa lasam si pe oamenii mai religiosi sa faca la fel. In schimb, cu tot respectul pentru dumneavoastra, domnule Bogdan, dar Biserica nu are ce cauta in Parlament. Daca imi aduc aminte bine, chiar Iisus a spus in Biblie: "Dati cezarului ce e al cezarului si lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu." Biserica ar trebui sa fie capabila sa invinga prin oameni si nu prin legi ale oamenilor, ci prin acele sentimente puternice pe care oamenii le pot avea legat de ea. Nu pot sa trec cu vederea cate nereguli fac unii preoti (cred ca ii numeri pe degete pe cei ce isi merita apelativul de preot)! Nu mai vorbesc de perioada lui cuza, cand manastirile aveau pamanturi fabulos de multe, iar ceilalti mureau de foame! Unde era mila crestina? Deci, Biserica nu are ce cauta in Parlament. Sa fim seriosi, vi se pare normal ca un episcop sa acuze ca nu va acorda sprijin politic partidului daca nu i se retrocedeaza pamanturile? | |
| = . | Alexandru Dan-Alexandru [26.Nov.06 21:53] |
| nu am nimic cu icoanele, dar, in opinia mea, religia ar trebui sa dispara din scoli pana la obiectivizarea celor care o predau, intrucat se creeaza discriminari pe criterii religioase: nota unui elev sincer, care afirma ca nu a mers de mult timp la biserica, este micsorata doar pe baza acestui fapt (sa ne imaginam ce s-ar intampla cu cei care ar spune ca nu cred in dumnezeu!). ca sa nu mai vorbesc de "persecutiile" morale la care sunt supusi cei care au "opinii mai inspre rock" in ceea ce priveste muzica. oamenii astia habar n-au ce inseamna rock si ca el nu inseamna black.(ex.: ac/dc in opinia profesorului meu: anti christ/ devil's child. sa fim seriosi! - dar nu asta nu deranjeaza nici pe departe cum deranjeaza atacurile directe la persoana). icoanele sa ramana. religia sa plece. aici ridic eu mana. , | |
| = . | Alexandru Dan-Alexandru [26.Nov.06 21:56] |
| dar asta nu deranjeaza..... scuze. , | |
| = Lui Alexandru-Dan Alexandru | Pandele Maricica [26.Nov.06 22:03] |
| Depinde de profesor! Eu am avut numai profesori de religie care dadeau media 10 tuturo, indiferent daca frecventau ora sau nu. Ce sa mai spun de invatat, de mers la biserica sau altele! Nici nu tineau cont. La noi, religia era cam materie optionala din oficiu, chiar daca in acte nu era asa. | |
| = . | Alexandru Dan-Alexandru [26.Nov.06 22:08] |
| inseamna ca profesorii tai gandeu mai deschis, constient si obiectiv. daca ar fi toti la fel (nu neaparat sa tolereze absente) atunci nu as avea nimic impotriva religiei ca obiect. , | |
| = Depinde numai de oameni | Pandele Maricica [27.Nov.06 09:21] |
| Da, si-au dat seama ca religia nu poate fi bagata cu forta in inima cuiva. Religia e o internalizare, nu un cumul de cunostinte si, desigur, ce mi-a placut, permiteau discutii foarte libere, in care incercau sa-ti explice, pe cat stiau, ceea ce tu nu intelegeai, sau pur si simplu ceea ce nu acceptai la religie. Noi am avut un coleg in liceu care se declara ateu: nu prea cred ca era din convingere, mai degraba din anturaj, dar n-a patit nimic: a fost tratat la fel ca ceilalti. Mie mi-au placut orele de religie din liceu: n-am facut niciodata cantitate, ci calitate. | |
| = Jos ateii ! | Adrian Munteanu [27.Nov.06 16:37] |
| Am citit târziu acest articol, ceea ce m-a făcut să lecturez, când cu dezgust, când cu groază, când cu silă comentariile unora dintre cei de mai sus. Cu groază, pentru că se cunoaște și din înșirarea de argumente pro și contra cât s-a îndepărtat de religie poporul român. Mi se pare acum că, deși bisericile sunt pline, poate mai pline decât oricând, toți cei care mai calcă prin biserică sunt o minoritate. Eu vreau să rezum mult mai simplu ceea ce am de spus, fără elucubrații științifico-filozofice : suntem un popor care se declară în proporție de 90 la sută ortodox. Facem ceea ce trebuie să facă o majoritate : să impună, dacă nu se poate alfel. Condiderați-mă comunist, dacă vă cade bine. Asta e politica necesară. Altfel ne ducem dracului spre paragină. Un popor fără credință e pe cale de dispariție. Dacă ni se clatină credința trebui să o impunem și cu pumnul, dacă alte soluții mai bune nu se găsesc. E grețos să mai găsim astăzi voci care să se declare atei. Ateul este Satana de azi. Când icoana ortodoxă va dispărea din școli, noi cu toții ne vom apropia vertiginos de dispariție. Sub ochii noștri. | |
| = . | Dan Tristian [28.Nov.06 10:54] |
| Imi pare un subiect pus in discutie cu o nejustificata incrancenare. Nu sunt adeptul inlaturarii icoanelor din scoli si nici exponentul unui iconoclasm de birou. Cu toate acestea, nu pot vedea in icoana un instrument didactic necesar educatiei, fie ea religioasa sau civica. Prin institutiile de invatamant prin care am trecut, postere cu Nicolae Guta ar fi emotionat mai mult decat o fac reprezentarile iconografice ale Precistei sau Cristosului. "Sa ne pastram credinta" sau "dreptul legitim la credinta" esueaza in slogan, toate acestea coroborate cu prozelitismul primitiv practicat de "profesorii de religie" si cu modul coercitiv de a indrepta elevii spre Biserica. Daca ar fi de ales, as alege predarea istoriei religiei si nu predarea crestinismului ortodox cu toate aspectele dogmatice care, oricum, depasesc nivelul elevilor si nici nu prezinta interes. | |
| = D. Tristian | Paul Bogdan [28.Nov.06 11:40] |
| Dan, orele de religie sunt ore de religie și nu de specialitate într-o ramură a religiei. În școli nu se predă exclusiv "creștinismul ortodox" ci religia proprie. | |
| = întrebare | Vasile Munteanu [28.Nov.06 12:34] |
| "În școli nu se predă exclusiv "creștinismul ortodox" ci religia proprie." (Paul Bogdan) proprie cui, Paul? adică, dacă eu, Vasile Munteanu, cetățean român și creștin printr-un botez despre care nu m-a întrebat nimeni dacă mi-l doresc sau nu, hotărăsc că de azi această "imagine a lui dumnezeu" (fie ea pictată, cioplită sau decorată cu foiță de aur) pe care o puneți aproape cu deșănțare în fața oricărui ochi nu reprezintă pentru mine Dumnezeul adevărat, înseamnă că renunț la cetățenia română sau că neg ideea de Dumnezeu, că mi se schimbă "chipul și asemănarea"? Să fim serioși, cele 10 porunci sunt stipulate ca și comandament moral în oricare religie; oricare individ care le respectă este "mai creștin" decât oricare "dedat la rit". Pentru mine, a nu studia inițial, așa cum sugerează Dan Tristian, mai întâi istoria religiilor, abia apoi să ai posibilitatea de a opta sau nu pentru o dogmă mi se pare un abuz asupra perosnalității, o formă de "spălare de creiere", dacă vrei, o inchiziție cu mănuși albe. În plus, vremea în cerea școala aparținea bisercii e definitiv apusă. Dacă nu s-ar fi acceptat de la început introducerea de icoane în școli, acest subiect nu ar fi avut astăzi nici un temei. Sincer, îmi și imaginez un elev infantil desenându-i, așa cum fac cei de vârsta școlii, mustăți lui Dumnezeu sau sex lui Isus. Un alt aspect este acela al "naturii inițiatice" pe care se presupune că ar trebui să o aibă un Dascăl (e lesne de înțeles de ce optez pentru această denumire); din păcate, acest atribut îl consider pierdut..., religia este o afacere, orice neavenit poetent financiar fiind capabil să obțină o parohie (rentabilă, să recunoaștem) sau să predea religie. Iartă-mă că mă amestec, urmăresc de la postarea acestui pseudo-articol atitudinea pro sau contra pe care o au comentatorii, dar îmi dau seama că tocmai tipul acesta de exaltare lipsită de argumente generează suspiciune și reticență față de un demers, care, între anumite limite, ar trebui să genereze în om reacții de natură spirituală. Mă tem că majoritatea recțiilor de mai sus nu au nimic de a face cu așa ceva. Un creștin fără de voie, | |
| = . | Paul Bogdan [28.Nov.06 12:54] |
| Domnule Vasile Munteanu, sunteți o persoană liberă, aveți libertatea de a trăi până la adânci bătrâneți închinându-vă nimănui. Întrebarea este cam lungă dar: Dacă un copil aparține unei anume religii, sau nu apraține vreunei religii, poate opta pentru lecții de religie proprie (sau refuza aceste lecții), printr-o simplă cerere. Cel puțin așa spune legea. Dacă aparține unei școli în care se predă creștinismul ortodox, elevul de altă confesiune poate frecventa orele de curs în altă parte, în cadru specializat, de unde aduce notele pentru a-i fi trecute în catalog. Nu este "o exaltare" poziția mea prin acest articol. Este poziția pe care o iau în mod oficial împotriva unor minoritari din postura de majoritar discriminat. Fondul articolului este: De ce să hotărască o minoritate alegerea majorității? ... este, după cum cred că ați realizat, o întrebare retorică. Vă înșelați, bisericile confesionale încă există. Ele poartă "vina" de a fi culturalizat în istorie o mare parte a intelectualilor români. Părerea dumneavoastră despre preoți este iarăși liberă de orice constrângeri. Eu unul cunosc preoți care ar putea merge pe apă dacă ar folosi la ceva. Având în vedere că se vrea o schimbare ce afectează credința și nu biserica impune icoane în școli... Nu este vorba de ce ar vrea biserica să facă dracului ci, de ce vrea dracul să facă bisericii. Acțiunea este săvârșită în autoapărare legitimă. | |
| = intrebare | serban georgescu [10.Dec.18 14:27] |
| Paul, sunt din ce în ce mai sigur că Becali o să iasă președinte. Ține minte ce-ți zic eu. Sunt gata să fac pariu. Poate că afirmația ți se va părea cu totul în afara subiectului, dar, așa cum știm, nimic nu e ceea ce pare. Dar iată despre ce este vorba. Mă aflam duminică seara la o mică petrecere de familie, cu ocazia zilei de naștere a nepoțelului meu Tudor care a împlinit 7 ani (Mulțumesc) După ce s-a suflat în tort, după ce s-a mîncat tortul, după pupături, șampanie pentru copii și toate celelalte, brusc apare Becali pe ecranul televizorului, la un Bal al bobocilor (subliniez la un Bal al bobocilor) Scuipând în degete și numărând niște bani, striga la microfon că oferă un premiu de 5000 de euro bobocului sau boboacei care știe să recite pe de rost „Crezul” (până la urmă s-a găsit cineva care l-a știut și care a declarat în culmea euforiei că nu știe ce va face cu banii că e prea fericită, că în curând va fi ziua ei și probabil că va bea de toți banii etc, etc asta are mai puțină importanță) Ceea ce mi s-a părut mult mai interesant este dialogul absolut ieșit din comun pe care l-am avut cu mama în fața televizorului plin de Becali, după rostirea cuvântului „Crezul”. Redau mai jos întocmai dialogul: Eu: - Ce înseamnă „Crezul”? Mama: - Cum, nu știi ce e aia Crezul? Este o parte foarte importantă a Slujbei bisericești, împreună cu Euharistia și altele? Eu: - Ciudat, pentru că în Biblie nu există așa ceva? La care mama, făcând un gest de lehamite din mână și privindu-mă disprețuitor spune scurt: - E! Biblia... - E! Biblia, am repetat eu automat și apoi am tăcut Sunt puțin derutat. Nu știu ce să cred. Mărturisesc că eu nu prea particip la slujbele bisericești și nu știu ce se întâmplă acolo, asta nu dintr-o aversiune față de Biserică, ci pur și simplu pentru că vreau să înțeleg și să deslușesc cât mai bine mesajul biblic citind cu mare atenție această scriere pe care o consider fundamentală – asta înainte de a da importanță sau atenție părerilor altora, oricare ar fi aceștia, despre această scriere. Fac asta din dorința de a nu declanșa polemici sterile și tot soiul de ciudățenii care să mă deruteze de la lectura și înțelegerea Cărții. Mama în schimb participă la slujbele de la Biserică și crede cu toată sinceritatea că acolo se spune Adevărul. Întrebarea mea este: Cum de a ajuns mama mea să se gândeasca la Biblie, la Evanghelii ca la un subiect de care se poate dispensa, pe care îl poate ignora, da la o parte, desconsidera, în favoarea „Crezului” și a altor ritualuri care se petrec la slujbele bisericești? Precizez că mama mea nu este o persoană fără educație, este soție de medic, chiar dacă nu are studii superioare, citește, are un anturaj destul de elevat, etc. Cum totuși a fost posibil să spună acel spontan și disprețuitor „Eh! Biblia!”? Biblia, cartea aceea în care se spune negru pe alb nu numai „Nu-ți face chip cioplit”, dar și „NICI O ALTÃ REPREZENTARE A CELOR CE SUNT ÎN CER....” etc, etc Cum se poate crea în mintea credinciosului care participă la slujbele de la Biserică, un antagonism atât de flagrant între Biserică și Biblie, între ideile care se propagă din cele două surse? Și ce crezi că trebuie făcut în acest sens? | |
| = Mulțumesc | Vasile Munteanu [28.Nov.06 15:00] |
| Domnule Paul Bogdan, vă mulțumesc pentru răspuns. Vă dau dreptate, mersul pe apă nu folosește la nimic; aș spune că nici mersul pe sub apă nu folosește la nimic; și nici prin apă. Cum la nimic folosește și ceea ce dumneavoastră susțineți aici. În definitiv, după cum afirmam cu altă ocazie, nici nu cred că biserica și-ar dori enoriași morali: ar rămâne fără "obiectul muncii", implicit fără profit, fie el de natură materială sau spiritulă. În plus, sub pretextul că genul acesta este o formă de "educație pe termen lung", dați dovadă de lașitate: de ce nu militați pentru introducerea orelor de religie în clasele superioare sau facultăți? Ideea unui fiasco cert și public nu vă surâde. Cei mici, de bine de rău, pot fi educați de părinți. Nevoia de spiritualizare se simte acolo unde autoritatea părintească nu mai poate face nimic; mă tare tem că ceea ce pretindeți este să învățați copilul mic să sugă. Cât despre faptul că eu mă închin "nimănui", observația aceasta vă aparține și vă reprezintă. Eu am notat explicit că sunt creștin. Asta nu înseamnă, implicit, că sunt "bisericos". Obiecția mea era aceea că, sub dictatura majorității (care, sincer, nu cred că reprezintă coeficientul de inteligență al unei colectivități, de orice factură ar fi ea), când am început să fiu conștient de lumea în care trăiesc eram deja "botezat". Poate că, oferindu-mi-se posibilitatea să aleg, aș fi ales tot creștinismul. Altminteri, eu numesc asta "viol spiritual". Ce vreau să spun cu asta? Faptul că un prunc va cunoaște într-o zi plăcerea carnală, nu înseamnă că are cineva dreptul să îl violeze la 6 săptămâni. În final, mărturisesc: din aspectul cu "legitima apărare" nu am înțeles nimic; dar, nu-i așa , "adevărul numai tatăl îl știe"; oamenii cred că îl știu și ei și reacționează ca atare; apărați-vă, domnule Paul Bogdan, aveți, evident, dreptul. Ce găsesc nedrept? Faptul că sub acest imbold pretindeți să îi apărați și pe alții. Chiar și pe aceia care nu doresc acest lucru. Tare mă înspăimântă atitudinea unor astfel de personalități ca a domniei voastre care ajung să dispună de o forță coercitivă. Cred că în astfel de situații granița dintre bine și rău este anulată și, fără să vă dați seama, participați la triumful aceluia pe care îl negați. | |
| = șerban | Paul Bogdan [28.Nov.06 14:59] |
| Șerban, eu îți pot răspunde de unde s-a plecat și unde s-a ajuns, dar nu pot înțelege raționamentul mamei tale. Pentru a nu face istoria religiilor, o schemă: Biserica înseamnă adunare în numele Său și mai înseamnă Hristosul prin sinoadele episcopale(ca for legislativ) și, desigur, enoriași... foarte profan formulat! Liturghia inițială era rudimentară. Se binecuvânta pâinea, se frângea "în amintirea", la fel și vinul. Aceste lucruri se făceau ințial în case de rugăciuni evreiești, în timpul ritualurilor iudaice(creștinismul până la intervenția lui Petru, a fost considerat o sectă a credinței iudaice), când se citeau și cărțile Vechiului Testament, psalmi... etc. Ulterior au interveni în slujba de liturghie cărțile apostolilor și Evangheliile. Urmând tradiția ritualurilor, Liturghia a fost împărțită în mai multe părți, pregătirea, a catehumenilor... nu vreau să intru în detaliu. Apoi fiecare popor și Biserică a oferit un caracter propriu. Spre exemplu, în unele părți ale Africii în Biserica Catolică se slujește în ritm de tobe. Și Biserica Etiopiană are toba ca obiect de cult... despre aceaste lucruri s-au scris mii de cărți. Ce este important de reținut despre evoluția Liturghiei. Toate aceste modificări au fost făcute în urma unor sinoade episcopale care au dreptul de a face acest lucru cu titlu de moștenitori apostolici ai harului în persoana lui Hristos. Pot face o presupunere, mama ta este atentă DOAR la formă cu toate acestea se pare că nu îi strică... | |
| = Munteanu | Paul Bogdan [28.Nov.06 15:17] |
| Domnule Munteanu, ați declarat că sunteți "creștin fără voie", asta, după orice logică, fie ea și ca a dumneavoastră, defectuoasă, înseamnă că nu doriți să fiți creștin. Știu, o să mă luați la întoarceri din condei în sensul că de fapt ați spus că nu v-a cerut nimeni părerea. Am vrut să vă demonstrez că putem vorbi în gol cât dorim. Nu vă înțeleg virulența... se regăsesc în text, prin generalizare și adresare directă, mai multe atacuri la adresa mea. Presupuneri de genul: â "Nu cred că v-ați dori enoriași morali", de parcă "obiectul muncii mele" nu ar fi în slujba lui Dumnezeu ci fabricarea de monstruleți, mă face să cred că aveți mari probleme raționament și o libertate pe care nu mi-aș asuma-o în locul dumneavoastră. Nu este vorba de orgoliu profesional, căci așa ceva nu există, ci un atac la sistemul meu de valori. E ca și cum v-aș insulta mama și aș pretinde de la dumneavoastră un răspuns rațional, ponderat. N-aș vrea să par fanatec(ar fi o totală eroare) dar nu pot să nu mărturisesc temerea că tonul și incisivitatea dumneavoastră îmi arată că deja v-a luat dracul... Miștoul dumneavoastră adolescentin nu mă poate nici măcar supăra. | |
| = surprins și nu prea | Vasile Munteanu [28.Nov.06 20:43] |
| te afli într-o eroare, dar, cum nu este prima oară, probabil că te-ai obișnuit; se pare că nu se poate dialoga cu tine la nivel de nuanță discursivă (dovedind în repetate rânduri că ești adeptul lozincii "cine nu e cu noi e împotriva noastră"); adresativul meu a păstrat cadrul generalității și nu am afirmat nicăieri nici: tu, Paul - nici: voi, Bogdan; nu îți făceam un rechizitoriu ca persoană, ci îți puneam întrebări ca unui preopinent; am păstrat, cred eu, un minim de decență în limbaj, pe care, dacă observi, îl păstrez chiar și dat dracu, chiar și înjurat de mamă (asta ca să vezi că sunt atent la nuanțele limbajului tău). cât despre "virulență", "mișto adolescentin" ș.a.m.d. nu pot să spun decât atât: "gura păcătosului adevăr grăiește". în concluzie, dragă Tu, că domnule Bogdan nu consider că meriți să îți spun, decât "sfânt" ca tine, mai bine "un drac de băiat" ca mine. de fapt, vina în această încercare de dialog îmi aparține; este aceea că am pus, repet, la nivel de nuanță discursivă, întrebări și probleme unei minți prea puțin înzestrate pentru a căuta răspunsuri dincolo de ochelarii teologici; sper din sufet ca măcar prin aceia să ajungi într-o bună zi să vezi ce este, nu ceea ce crezi că este. | |
| = lui Adrian Munteanu | Florina Daniela Bordieanu [28.Nov.06 19:02] |
| Paul, imi cer scuze, nu intervin decat pentru a-i spune lui Adrian ceva: in secolul 21, nimeni nu-mi impune mie cu forta, cu pumnul, sa cred in ceva. in secolul 21, calea nu e pumnul. nu pentru mine. nu sunt atee, nu sunt nici dusa des la biserica. sunt un om linistit si tolerant din punctul acesta de vedere. insa nimeni, absolut nimeni, nu va impune mie sau copilului meu credinta cu pumnul. indiferent de credinta. cat despre joaca : ia-ta icoana, nu e icoana - din scoli, este exemplul perfect si generalizabil cu ezitarile si haosul care domnesc in invatamantul romanesc. anacronic si neadaptat fata de acelasi secol 21. atitudine trebuie luata in primul rand fata de situatia dezastruoasa in care s-a ajuns aici. (sunt copil de profesori, nepoata de invatatori, asa ca pot sa ma pronunt cat de cat aproape de subiect) multumesc. si-mi cer iertare pentru interventie, daca este considerata offtopic. | |
| = erata | Florina Daniela Bordieanu [28.Nov.06 19:03] |
| iata | |
| = Tovarasul filozof are dreptate! | dumitru cioaca-genuneanu [28.Nov.06 20:44] |
| Cred ca propunerea filozofului Emil Moise de a se scoate icoanele din salile de clasa se bazeaza pe fatul ca vederea lor s-ar putea sa vateme occhisorii micutilor apartinand altor religi sau nici unei religi. Pai daca e asa de ce sa nu le scoatem si din muzee fiindca si ele sunt vizitate de minoritati care au dreptul sa nu fie ofensate mai ales ca au si platit intrarea. Pasul urmator ar fi sa le scoatem si din biserici ca si in acestea intra vizitatori de alte rituri si placerea lor ar fi cu mult mai mare la vederea unor ziduri goale. In afara de asta icoanele reprezinta un risc major: atunci cand nu sunt ancorate bine, fie ele in scoli, biserici sau muzee, pot cadea in capul vizitatorilor. Un motiv in plus ca marea si noua filozofie a marelui savant Emil Moise sa fie pusa in aplicatie cat mai curand sunt statisticile care arata ca icoanele insista ca astfel de accidente sa aiba loc cu precadere impotriva minoritatilor de alt rit religios. | |
| = . | Paul Bogdan [28.Nov.06 20:46] |
| "înjurat de mamă"... nuanțele îți depășesc nivelul intelectual. A vorbi cu tine este totuna cu a vorbi la zid. Indiferent ce ți se spune tot ce vei tu auzi. | |
| = abia acum... | Vasile Munteanu [28.Nov.06 21:46] |
| înțeleg zicala: "zidurile au urechi"; nici nu știu cum să îți mulțumesc, venită din partea ta, această afirmație e un compliment. | |
| = O icoană în suflet | Dan Norea [28.Nov.06 21:53] |
| Cred că se pune prea multă patimă. Nu știu de ce logica trebuie sa fie în așa suferință. 1. Comparația între icoane și însemnele statale este falsă. Însemnele statale (stemă, drapel, la limită chiar și poza președintelui) sunt simboluri ale României, deci ale cetățenilor români, nu ale majoritatii de naționalitate româna. 2. Nu știu de ce nu ne aducem aminte de vremurile apuse în care intrarea în Europa ar fi fost un vis frumos. Deși enunțată sub formă de banc, n-ar fi avut nimeni nimic împotrivă să ne cucerească americanii sau altă națiune puternică din vest. Acum orice măsură adoptată de francezi și propusă la noi devine o dovadă a slugărniciei. De francezi, niște creștini fervenți, care s-au luptat în cruciade în numele religiei, care s-au omorât între ei în noaptea Sfântului Bartolomeu în numele religiei. Nu și-a pus nimeni aici problema argumentelor pentru care francezii au luat această măsură ? 3. Ce trebuie aplicată aici, după părerea mea nu este noțiunea de democrație (în care majoritatea își impune legea) ci noțiunea de libertate. Care e definiția libertății ? Ceva de genul "ai voie să faci orice cu condiția să nu provoci un rău de o natură oarecare unei alte persoane". 4. Dumnezeu nu se predă în școli. Nu vreau să fiu greșit înțeles, sunt pentru studiul religiei, dar nu pentru aspectul religios ci pentru cel moral. Pe Dumnezeu trebuie să îl simți, nu să ți se bage pe gât. Să îl ai în suflet, nu în minte sau în memorie. 5. Am urmărit stadiile decăderii morale ale poporului român în perioada comunistă. Este o realitate care nu își are sorgintea în lipsa religiei ci în disperarea crescândă a oamenilor. Ca dovadă, nu se întrevede nicio ameliorare în ultimii aproape 20 ani, deși aspectele formale (prezența în biserici) dovedesc o creștere a sentimentului religios. Am discutat cu mulți părinți ai unor seminariști. Părerea practic unanimă este că preoția este o meserie bănoasă, nu o cale a spiritului și a propăvăduirii binelui. Și atunci prezența în școli a însemnelor religioase nu este cumva o altă metodă de a ne liniști în mod formal cugetul ? | |
| = dom'le, | ioan peia [28.Nov.06 22:31] |
| fără să vreau să supăr pe nimeni, că știu că e un subiect suprasensibil, aș vreau să știu, totuși: pun sau nu pun icoane pe pereți? că mă nevrozez rău de tot! până acum le-am urcat și le-am dat jos de nu știu câte ori. am făcut chiar și o statistică. dar procentele joacă sensibil în jurul lui fifty-fifty. așa încât până la urmă o să fiu nevoit să procedez precum comandantul cela din biblie, - nu-i mai țin minte numele - care, într-o luptă sfântă cu dușmanii de clasă, ori de câte ori ridica brațele spre cer îi caftea pe inimici de le cânta coliva-n piept, și de câte ori le scobora, o lua-n barbă. așa încât a fost nevoit, pentru a beneficia definitiv de favoruile divine și a-i căsăpi pe necredincioși, să-și priponească mâinile-n văzduhuri. acu, ce să zic, eu nu pot să mi le priponesc decât de lustră, da' tare mi-i teamă să nu dea voltaicul peste mine și să mă trântească la pământ. așa încât sunt nevoit să aștept numărătoarea finală. ca să iau o hotărâre înțeleaptă și cucernică. | |
| = Dan Norea | Paul Bogdan [28.Nov.06 22:31] |
| 1. Da, ai dreptate, sunt insemnele cetățenilor români care sunt în majoritate covârșitoare de naționalitate română. 2. Francezii au problema cetățenilor francezi de origine Algeriană. Politica coloniilor are efecte abia acum, în democrație. 3. Nu există noțiunea de libertate (așa cum o propui tu)nici măcar în democrație. Democrația îți acordă dreptul de a fi liber între granițele unor legi adoptate de majoritate. Principiul libertății expus de tine, fără democrație, înseamnă anarhie. În contextul dat nu mi se pare democratică această acțiune propusă de un singur om, susținută de o parte a "așa zisei societăți civile", câteva asociații și ONG-uri care numără nu mai mult de câteva zeci de membri. 4. În școli nu se predă religiozitatea ci noțiuni elementare de religie. 5. Prezența credincioșilor în biserică nu este un aspect formal, ci un facto care denotă nevoia oamenilor de a se apropia de Dumnezeu. Cât despre preoții ciubucari... numai Dumnezeu știe ce îi așteaptă. Nu numai pentru ceea ce fac dar și pentru ceea ce fac altora. Nu putem generaliza. Pe același principiu generalizant puteam spune că toate instituțiile din România sunt compromise. De ce crezi, Dan, că există asemenea manifestări de respingere a sentimentului religios? Pentru că Biserica a fost întotdeauna un element catalizator al poporului, iar cei care vor să piardă acest popor nu au nevoie de o forța bisericii. Așa că o distrug cum pot. O lasă fără o lege organizatorică, îndepărtează oamenii din biserică, pe Dumnezeu din educația copiilor, o privează de proprietăți etc. Un copil credincios nu se va sinucide, nu va ucide pe altul, va păstra limba și tradițiile neamului, va respecta și iubi aproapele. Un popor fără valențe este mult mai ușor de condus. Asta era și politica de dinainte de 89. Din păcate toate această politică de denigrare a Bisericii este o campanie susținută de massmedia. Dacă ai să urmărești știrile din aceste zile, ai să observi că au fost prezentate o serie de abuzuri săvârșite de preoți pentru a trimite mesaje în subconștientul opiniei publice. Nici măcar o televiziune nu a filmat vreodată acțiunile de caritate ale bisericii, pe isihaști, pe cărturari... Iar acestor manevre cad victime liberii cugetători, oameni supra-oameni care sunt atât de convinși de valoarea proprie încât creează ei înșiși sisteme de valori. | |
| = Paul, | ioan peia [28.Nov.06 22:43] |
| Să nu te superi pe mine! Întreb și eu ca omul nelămurit... Zici tu: "Un copil credincios nu se va sinucide, nu va ucide pe altul,...". Dar cei care au plecat în cruciade cu unic scop de a ucide, nu au fost și ei copii care au învățat, din preceptele divine, că nu trebuie să ucizi? Dar cei care au creat Inchiziția, schingiuind și omorând ca sălbaticii oameni nevinovați, nu au fost și ei, la rândul lor, copii cucernici la vremea lor? Dar cei care au înecat Sena în sânge în noaptea de 15 august 1572, nu au fost și ei copilași nevinovați, hrăniți la țâța creștină? Și, Dumnezeule! nu erau puțini ca să îi acuzi de panblasefmie! Eu întreb, ca să mă luminez: când, de fapt, este un om cu frica lui dumnezeu, cu adevărat creștin? Când spune: "Crede și nu cerceta?" sau când strigă în gura mare: "Jos ateii! La moarte cu ei!!!"? | |
| = ******* | Dan Cârlea [28.Nov.06 22:53] |
| De fiecare data cand este vorba de ceva pe marginea credintei, lumile se incaiera in chip navazut, dar atat de deranjant. Preotii sunt denumiti popi, si sunt scoase in evidenta laturile umbroase, inerente fiecarui lucru de sub cer, mandria - primul pacat, cel luciferic se imbraca in dorinta de libertate, de eliberare de dogme, de cuget deschis, totul se relativizeaza, subiectivisele sunt fortate la maximum. Daca un om nedus pe la biserica, cunoaste 2 preoti care nu-si fac nici macar treaba bine, nu mai vb. de vocatie, atunci toata institutia e de 2 lei si Dumnezeu trebuie separat de Biserica. ( asta reiese din declaratii cu iz adolescentin, gen : "cred in Dumnezeu dar nu merg la biserica" ( cu sensul ca nu calci, nu ca nu mergi frecvent ), "sunt credincios, dar nu habotnic" - atentie, aici se face mereu aceeasi eroare - orice crestin PRACTICANT este considerat habotnic, dar una-i una alta-i alta, pacatele preotilor sunt luate fie in sprijinul motivarii propriilor pacate, fie amestecate cu Divinul si intoarse in incercarea de a murdari Intangibilul. Rareori sunt scoase in relief fapte exceptionale ale bisericii, marii duhovnici, de care au auzit credinciosii, dar daca le spui acelor "crestini" care nu au legatura cu biserica de ei se uita crucis. Domnilor atei nedeclarati, va spun ceva urmatoarele nume : Sofian Boghiu, Ilarion Argatu, Ilie Cleopa, Mina Dobzeu, Arsenie Papacioc, Paisie Olaru, Benedict Ghius, Elefterie Mihale ? Va sunt cunoscute ? Poate doar vreo doua cel mult, de pe la stiri. Sunt niste modele in cel mai elevat sens al cuvantului, oameni care au trait sfintenia in orice margine de lume si in orice celula, oameni care au cultivat binele in oameni, si respectul fata de Biserica. Aveti habar ca in afara cazurilor de martiraj, sfintii provin aproape numai din randurilor monahilor, foarte rar a preotilor de mir, si ma tem ca niciodata dintre mireni ? V-ati intrebat vreodata ce s-ar intampla cu credinta, da, cu credinta, am zis vine, nu nuamai cu reigia, daca Biserica s-ar evapora maine ? Ce ar simti oamenii de peste 200 de ani in raport cu Divinitatea, in absenta dogmelor ( care, apropo, nu e un cuvant de rau :))) e doar vatamator pentru urechile prea mandre ), cum s-ar raporta la Divinitate, in ce mod exact, daca asa sunt o gramada de lucruri intelese gresit de o multime de oameni, ma marginesc la un exemplu : " Dumnezeu e numai iubire", lucru eminamente fals, Divinitatea este si riguroasa, si pedepsitoare, aduce lucrurile pe fagasul corect si altfel decat prin lapte si miere, intreapta omul spre metanoia si prin tot soiul de aparente rele. De fapt, mandrie de Jos in toate discutiile astea cum ca "sunt crestin dar uite popii cum sunt, sunt credincios dar cum inteleg eu, nu cum zic apostolii, dogmele, sfintii" , lucruri intelese dupa ureche, nu de la sursa, nu din experienta interioara ghidata, ci totalmente la nivel de "cum o fi". Nu stiu ce e asa de greu de priceput peopele, ca anumite lucruri trebuie lasate asa cum sunt, nu relativizate si modernizate. In urma cu putin timp, vreo cativa ani, tot asa, un democrat de asta cae suge la tata intunericului ighorantei, a inceput o lupta cum ca nu e o chestie fireasca, de egalitate, sa nu aiba acces femeile in Muntele Athos, muntele sfant al ortodocsilor. Si atunci au sari precum cucu din izmene tot felul de jurnalisti nedusi la biserica si intelectuali care au citit numai cu mintea nu si cu sufletul carti religioase si a fost ceva tevatura care s-a topit ca ceara la fata focului, cum se spune intr-o rugaciune. Si nu se va pangari Athosul pana la sfarsitul lumii, si cei care stiu istori lui, si cine l-a facut ceea ce este, munte inchinat lui Dumnezeu, din salas al vrajitorilor, cum era inainte pricepe de ce. Dumnezeu nu se modernizeaza, si va dau un exemplu, domnilor atei neconstientizati, sau credinciosi din varful ratiunii : 26. Pentru aceea, Dumnezeu i-a dat unor patimi de ocara, caci si femeile lor au schimbat fireasca randuiala cu cea impotriva firii. 27. Asemenea si barbatii, lasand randuiala cea dupa fire a partii femeiesti, s-au aprins in pofta lor unii pentru altii, barbati cu barbati, savarsind rusinea si luand in ei rasplata cuvenita ratacirii lor. -Evanghelia catre romani a sfantului apostol Pavel, cap. 1, versetele 26,27, cum am mai scris Cred ca nu are nimeni nevoie de talmacire ca sa inteleaga ca aici este infierat pacatul homosexualitatii. Si acum vin toti poponautii fluturand drepturile omului cazut in ignoranta si obliga la acceptarea fara de infierare a inacceptabilului. Asa ca, stimabililor, sa stiti ca nu da Dumnezeu nici un scuipat pe legile Uniunii Europene, daca acestea sunt impotriva randuielilor Divine tot nu inseamna nimic. Atat, sper ca am fost clar si respectuos. :) PS : intelegeti o data pt. totdeuna ca Biserica este o institutie DIVINO-UMANA, in care coexista voia si puterea lui Dumnezeu cu liberul arbitru al omului. Preotul e om ca noi toti, azi poate sa cada, maine poate sa se ridice, nu inseamna ca binecuvantarea lui nu e binecuvantare si Taina nu e taina si ca Dumnezeu nu este prezent in Biserica :(( | |
| = Ioan Peia | Paul Bogdan [28.Nov.06 23:05] |
| Ioane, nu mă supăr că nu am de ce. Am spus "un copil"... nu am spus "un copil care va crește" nu va ucide, nu se va sinucide. Să luăm afirmațiile cu tot cu înțelesul lor strict. Iarăși veșnicul contraargument al Inchiziției... fantastic!:) În Europa feudală s-a creat sistemul de tortură ca măsură de interogatoriu și pedeapsă. Se mai folosește astăzi în Europa tortura? Mai face Biserica cruciade?... nu este un argument serios, după opinia mea. Cine a spus că trebuie să îi omori pe atei??? Ferească Domnul, să trăiască așa cum vor dar să nu mă agreseze pe mine. Asta-i problema! | |
| = adaugire | Dan Cârlea [28.Nov.06 23:06] |
| asa ca nu este vb de indoctrinare si alte tampenii care se vehiculeaza, ci este vorba de credinta si necredina. Daca esti crestin adevarat intelegi ca nu e cazul sa iti ajunga copilul la 18 ani ca sa auda de Dumnezeu si sa isi bage picioarele, ci trebuie sa ii arati adevarul de devreme si treaba lui daca renunta mai tarziu. Florina, icoana nu e pumn, nu e forta, ci exact invers. Si nu sunt probleme mai importante ca astea, fiindca daca doamne fereste, maine copilul tau va pati ceva, cel mai tare vei striga dupa Dumnezeu, nu dupa programe scolare, nu dupa drepturile omului, editie 2006. | |
| = dane, | ioan peia [28.Nov.06 23:11] |
| uite, cât pe ce să te iau în serios până începuși să-mi dai citate. păi așa nu ne mai oprim nici la sf așteaptă. ceea ce nu pricep eu e următorul lucru: zici că cei care sunt cu adevărat sfinți se reduc, numărai eu, la vreo 7-8. și ce-or mai fi pe-alături. păi bre, dane, dacă numai atâția găsiși să-mi dai exemplu și îi ignori pe principalii slujitori ai cultelor care, înțelesei, nu sut tocmai demni de rasa care o poartă, atunci aduceți călugării cei virtuoși în biserici iar pe popii ce blasfemici goniți-i cu măturoiul din lăcașul sfânt al Domnului. poate-așa devin și eu practicant fervent, ce zici? | |
| = Paul, | ioan peia [28.Nov.06 23:18] |
| Nu putem face abstracție de istorie când vrem să dovedim că ceea ce s-a întâmplat nu e tocmai în regulă și apoi să facem apel la ea când vrem să venim în sprijimul argumentelor noastre prodomo! Mie mi se pare că ceva scârțâie în raționament. Iarăși, fără supărare, căci mintea mea pune problema în felul acesta, nu am ce-i face și, mărturisesc, nu sunt chiar așa cum pare. Am și eu Dumnezeul meu. Sau nu e voie? | |
| = Catalizator ? Mă îndoiesc. | Dan Norea [28.Nov.06 23:27] |
| Pentru că Biserica a fost întotdeauna un element catalizator al poporului (Paul Bogdan) N-am simtit asta niciun moment in anii comunismului. N-am vrut sa aduc subiectul in discutie ca sa nu dau impresia ca atac institutia. Din pacate pentru Biserica Ortodoxă, alte biserici chiar au fost catalizator in câteva țări comuniste. Nu spun că nu au existat și oameni aleși. Dar statistic vorbind sunt excepții. Poate că excepții sunt și ciubucarii, deși mă îndoiesc. Dar în mod sigur, majoritatea preoților sunt niște funcționari și atâta tot. Și încă niște funcționari foarte disciplinați față de autorități. De ce se opune biserica publicării dosarelor preoților turnători și/sau securiști ? Ar fi o ocazie de a face curățenie în ograda proprie. În loc de asta se îngroapă gunoiul. Și se pierde respectul. | |
| = ... | Paul Bogdan [28.Nov.06 23:27] |
| Nu îți mai lua rezerve, ți-am spus că nu mă supăr. Cum se poate schimba trecutul??? Eventual nerepetându-l. Nu te poți referi la el judecând prezentul. Este ca și cum ai spune că inchiziția este o caracteristică genetică a Bisericii. Nu este chiar așa. Ai semne că Biserica se întoarce către feudalism? eu nu. | |
| = . | Paul Bogdan [28.Nov.06 23:33] |
| Acuma sincer, câți preoți cunoști? Și, în cazul în care nu cunoști... de ce te indoiești?! Catalizator... asta este scris în cărțile de istorie. Creatori de școli și conservatori ai valorilor naționale. Apropos de insemnele naționale. Na că le-a venit rândul. Nu știu ce ministru a dat ordin ca să fie scos drapelul României de pe un sediu al poștei de prin Ardeal ... | |
| = credinta cu sau fara icoana | Elena Malec [29.Nov.06 00:12] |
| In primul rand vreau sa spun ca eu cand am plecat definitv din tara mi-am luat icoana de la strabunici, o raritate azi care insa pentru mine are valoare religioasa si sentimentala nu artistica comerciala. Fireste ca o am in casa si ma inchin la ea in fiecare dimineata. Asta este insa o practica personala. Icoana nu face crediciosul. Un alt aspect este ca in istoria religiei ortodoxe sa ne amintim ca a existat o perioada iconoclasta al carei reprezentat de seama e Imparatul Leon Armeanu.Ceeace este mai intersant e ca acesta perioada este cea a oraselor subterane ale Capadociei, cand crestinii se ascundeau in grote spre a-si apara credinta.Am vizitat aceste locuri in vara asta si pictura murala din acea perioada e numai cu semnul crucii si alte simboluri geometrice.Fervoarea religioasa a acelor crestini era extraordinara si ei au existat in aceste orase subterane pe parcursul a cateva sute de ani.Ce vreau sa subliniez e ca icoana asa cum o intelegem noi azi nu e elementul central in religia noastra si nici in credinta omului.Acestia au fost adevaratii crestini care fugind de persecutii au preferat sa locuiasca sub pamant decat sa renunte la religia lor. Problema care se pune acum in cazul nostru e mai simpla. Acest articol e scris din punctul pe vedere al unui slijbas al bisericii ca institutie. Noi suntem un stat in care secularizarea s-a produs de la prima constitutie a Romaniei pe vremea regelui Carol I.Asta inaintea Frantei care s-a secularizat dupa 1900. Deci avem de-a face cu doua institutii independente, una institutia bisericii si cealalta a invatamantului public.In nici o tara europeana, nici macar in Spania scoala publica nu are icoane si nu preda religia. Mai mult, timpul in care traim secolul XXI spune de la sine ca biserica si credintele, cultele raman o chestiune de constiinta, de familie, de grup, dar nu controleaza sau se impun in societatea civila. Faptul ca romanii serbau pastele si craciunul pe timpul comunistilor, faceau pom de iarna si chiar se gaseau culori de oua si miel pe piata spune ca acest popor nu si0-a pierdut credinta. Alte tari comuniste nu stiu de asa ceva iar copii lor nu erau botezati crestin.Numai cine n-a vreut pentru a trage foloase politice nu s-a botezat sau botezat copiii, nu s-a cununat religios pe vremea comunismului. Sa-mi spuna cineva ca ma insel. M-am nascut in anii '50 si am trait in Romania pina in 1992.Credinta e o chestiune de familie dar si individuala, de constiinta, de spiritualitate.Cunosterea si intelegerea religiei ortodoxe, dupa mine si dupa lecturi si contacte cu alte practici crestine,duce la aprecierea ei ca cea mai buna dintre toate formele d crestinism. dar asta vine cu anii, varsta, cultura si ceeeace scoala trebuie sa faca e educatie in sensul istoriei religiilor.Asta implica studiul critic si obiectiv la nivel academic si nu la nivel de credincios practicant.Practica si propaganda se fac acasa si la biserica, nu la scoala.Scoala publica trebuie sa ramana laica.In Franta din 1905 exista un invatamant laic, alaturi de cel particular inclusiv religios. Chestiunea franceza nu a survenit peste noapte, nu e adusa de nord africanii musulmani, ci de hughenoti.Asata vad eu in spatele icoanelor o institutie, Biserica.O persoana morala, care traieste in spiritul celor 10 porunci, care are frica de Dumnezeu nu e neaparat cea care se inchina la icoane.Icoana e un element secundar care nu naste credinciosul, ci idolatria, caci nu mai suntem in evul mediu cand lumea era analfabeta si neputind citi vedea evanghelia pe pereti si se minuna, se infricosa, se pocaia,etc.Grigore din Nisa a sopus la vremea lui Credinta duce mai bine la credinta decat auzul, deci slujba s-a considerat infructuoasa in crestinarea maselor. Crestinismul de azi are alte probleme. In Europa, inclusiv Romania nu prozelitismul e la ordinea zilei ca pe vremea iconodulilor(adepti ai icoanelor) ci insasi justificarea morala si materiala a institutiei Bisericii. Cu alte cuvinte suntem crestini mai toti dar doar cu numele. Consider asta o criza morala inclusiv la nivel religios, dupa 2000 de ani e normal sa ai criza a valorilor, care insa nu se repara prin simboluri, prin intarirea insemnelor unei institutii. Institutia Bisericii catolice inclusiv ortodoxe, mai ales biserica rusa, e demult in criza. La fel valorile morale ale crestinismului in genere.Criza spirituala e criza ultimelor secole, 19 si 20 si la ce asistam azi e o piata de valori religioase care se ofera spre vanzare publicului. de aceea vezi manastiri budiste din Romania pana in Franta, culte esoterice, cluburi spirituale, practici orientale. Omul cauta un set de valori morale si spirituale care sa corespunda vremurilor ce traim, vremuri de criza structurala a culturii si mai ales a culturii traditionale. | |
| = credinta cu sau fara icoana(iconodul/iconoclast) | Elena Malec [29.Nov.06 00:12] |
| In primul rand vreau sa spun ca eu cand am plecat definitv din tara mi-am luat icoana de la strabunici, o raritate azi care insa pentru mine are valoare religioasa si sentimentala nu artistica comerciala. Fireste ca o am in casa si ma inchin la ea in fiecare dimineata. Asta este insa o practica personala. Icoana nu face crediciosul. Un alt aspect este ca in istoria religiei ortodoxe sa ne amintim ca a existat o perioada iconoclasta al carei reprezentat de seama e Imparatul Leon Armeanu.Ceeace este mai intersant e ca acesta perioada este cea a oraselor subterane ale Capadociei, cand crestinii se ascundeau in grote spre a-si apara credinta.Am vizitat aceste locuri in vara asta si pictura murala din acea perioada e numai cu semnul crucii si alte simboluri geometrice.Fervoarea religioasa a acelor crestini era extraordinara si ei au existat in aceste orase subterane pe parcursul a cateva sute de ani.Ce vreau sa subliniez e ca icoana asa cum o intelegem noi azi nu e elementul central in religia noastra si nici in credinta omului.Acestia au fost adevaratii crestini care fugind de persecutii au preferat sa locuiasca sub pamant decat sa renunte la religia lor. Problema care se pune acum in cazul nostru e mai simpla. Acest articol e scris din punctul pe vedere al unui slijbas al bisericii ca institutie. Noi suntem un stat in care secularizarea s-a produs de la prima constitutie a Romaniei pe vremea regelui Carol I.Asta inaintea Frantei care s-a secularizat dupa 1900. Deci avem de-a face cu doua institutii independente, una institutia bisericii si cealalta a invatamantului public.In nici o tara europeana, nici macar in Spania scoala publica nu are icoane si nu preda religia. Mai mult, timpul in care traim secolul XXI spune de la sine ca biserica si credintele, cultele raman o chestiune de constiinta, de familie, de grup, dar nu controleaza sau se impun in societatea civila. Faptul ca romanii serbau pastele si craciunul pe timpul comunistilor, faceau pom de iarna si chiar se gaseau culori de oua si miel pe piata spune ca acest popor nu si0-a pierdut credinta. Alte tari comuniste nu stiu de asa ceva iar copii lor nu erau botezati crestin.Numai cine n-a vreut pentru a trage foloase politice nu s-a botezat sau botezat copiii, nu s-a cununat religios pe vremea comunismului. Sa-mi spuna cineva ca ma insel. M-am nascut in anii '50 si am trait in Romania pina in 1992.Credinta e o chestiune de familie dar si individuala, de constiinta, de spiritualitate.Cunosterea si intelegerea religiei ortodoxe, dupa mine si dupa lecturi si contacte cu alte practici crestine,duce la aprecierea ei ca cea mai buna dintre toate formele d crestinism. dar asta vine cu anii, varsta, cultura si ceeeace scoala trebuie sa faca e educatie in sensul istoriei religiilor.Asta implica studiul critic si obiectiv la nivel academic si nu la nivel de credincios practicant.Practica si propaganda se fac acasa si la biserica, nu la scoala.Scoala publica trebuie sa ramana laica.In Franta din 1905 exista un invatamant laic, alaturi de cel particular inclusiv religios. Chestiunea franceza nu a survenit peste noapte, nu e adusa de nord africanii musulmani, ci de hughenoti.Asata vad eu in spatele icoanelor o institutie, Biserica.O persoana morala, care traieste in spiritul celor 10 porunci, care are frica de Dumnezeu nu e neaparat cea care se inchina la icoane.Icoana e un element secundar care nu naste credinciosul, ci idolatria, caci nu mai suntem in evul mediu cand lumea era analfabeta si neputind citi vedea evanghelia pe pereti si se minuna, se infricosa, se pocaia,etc.Grigore din Nisa a sopus la vremea lui Credinta duce mai bine la credinta decat auzul, deci slujba s-a considerat infructuoasa in crestinarea maselor. Crestinismul de azi are alte probleme. In Europa, inclusiv Romania nu prozelitismul e la ordinea zilei ca pe vremea iconodulilor(adepti ai icoanelor) ci insasi justificarea morala si materiala a institutiei Bisericii. Cu alte cuvinte suntem crestini mai toti dar doar cu numele. Consider asta o criza morala inclusiv la nivel religios, dupa 2000 de ani e normal sa ai criza a valorilor, care insa nu se repara prin simboluri, prin intarirea insemnelor unei institutii. Institutia Bisericii catolice inclusiv ortodoxe, mai ales biserica rusa, e demult in criza. La fel valorile morale ale crestinismului in genere.Criza spirituala e criza ultimelor secole, 19 si 20 si la ce asistam azi e o piata de valori religioase care se ofera spre vanzare publicului. de aceea vezi manastiri budiste din Romania pana in Franta, culte esoterice, cluburi spirituale, practici orientale. Omul cauta un set de valori morale si spirituale care sa corespunda vremurilor ce traim, vremuri de criza structurala a culturii si mai ales a culturii traditionale. | |
| = rectificare | Elena Malec [29.Nov.06 00:24] |
| Grigore din Nysa a spus vederea duce la bine la credinta decat auzul. Rog stergeti una din postarile mele intrucat sunt identice. | |
| = Adrian Munteanu, Paul Bogdan și "toleranța creștină" | Jupp B. Itter [29.Nov.06 00:45] |
| Deși aparent dușmani, comunismul și religia au multe puncte în comun. Ambele au simțit nevoia să se insinueze în mintea fragilă a copiilor, înainte ca aceștia să poată discerne. Ambele au nevoie de simboluri în școli, ba chiar și în grădinițe. Și ambele au un mesaj dominant: „cine nu e cu noi, este împotriva noastră”. În timpul comunismului, se făceau liste cu indezirabili și se anatemizau oameni. De aceea nu surprinde că în acest articol, precum staliniștii pe vremuri, Paul Bogdan îi înfierează cu mînie cucernică pe nefericiții care au avut curajul de a susține o altă cauză decît cea a bisericii. Comuniștii nu aveau nevoie de argumente în astfel de situații. Nici Paul Bogdan. Puteți căuta liniștiți, nu există expus nici măcar un motiv în toată polologhia de mai sus, intitulată pompos „articol”, ci doar o suită de acuzații mai mult sau mai puțin asociate subiectului cu pricina. Colac peste pupăză, autorul se leagă pînă și de numele pîrîtului. Probabil că toți Emilii din țară fac coadă pe la primării să își schimbe numele din Emil în Paul (bănuiesc că prea bunul nostru preot n-o să găsească ceva rău tocmai despre numele domniei sale). Aș putea să aduc argumente în favoarea laicizării învățămîntului, cum excelent au adus înaintea mea Dan Norea și Vasile Munteanu dar nu este cazul: nu am întîlnit pînă în prezent preot care să răspundă la argumente cu argumente ci doar cu înjurături și citate din biblie (exact cum fac aici Paul Bogdan și Dan Cârlea). Cum de i se permite editorului Paul Bogdan să trimită la dracu’ pe cineva, este o engimă la care nu vom primi niciodată răspuns. Pe de altă parte, nu aș avea nimic împotriva prezenței religiei în școli (sunt convins că sunt destui care au nevoie de un ghid spiritual), dacă reprezentații bisericii ar avea o atitudine tolerantă față de cei cu altă opinie. Și acum cîteva observații punctuale: După câte știu eu, nu există religia atee dar aș fi profund indignat dacă un copil ateu (mira-m-aș să existe așa ceva!) ar fi forțat să sărute o icoană. (Paul Bogdan) Cum adică să nu existe așa ceva?! Un copil ateu? În ce lume trăiți?! Cît despre forțare, vă pot da cîteva exemple personale, la cerere. E grețos să mai găsim astăzi voci care să se declare atei. Ateul este Satana de azi. (Adrian Munteanu). Recunosc, pînă azi dimineață erați unul dintre poeții mei favoriți pe acest site. Dar am citit și eu cu groază comentariul dvs. pentru că denotă ură față de o anumită categorie de oameni, fără discriminare. V-a trecut vreodată prin cap că unii dintre oamenii aceștia, „ateii”, sunt poate mai morali, mai buni, mai drepți, mai umani decît dumneavoastră? Și, categoric, mult mai toleranți cu cei din jurul lor? V-a trecut vreodată prin cap că, dacă prin absurd există diavol și o părticică din acesta s-a strecurat în sufletul cuiva, atunci se află mai degrabă în sufletul celui care își urăște aproapele? Adio, domnule poet Adrian Munteanu. | |
| = Bitter | Paul Bogdan [29.Nov.06 01:04] |
N-am trimis pe nimeni nicăieri, era exprimarea unei temeri. Nu ți-am citit toate aberațiile. Îți raspund numai la una. Copilul nu are maturitatea spiritiuală necesară pentru a se declara ateu sau nu, de aceea hotărăsc părinții. Acest (așa zis, pseudo-articol, etc. a fost publicat în "Adevărul" PS Completează și tu biografia și scrie numele complet că așa cere nivelul tău de acces și bunul simț când faci declarații atât de incendiare. Nu de alta dar ca să știu și eu cu cine vorbesc | |
| = ia uite domnule ! | mircea lacatus [29.Nov.06 02:17] |
| juppbitter eu nu sunt fatza bisericeasca asa ca imi permit sa fiu mai brutal abrupt si vulgar daca vrei in primul parintele paul bogdan are dreptate si mie mi se pare murdar si lash in primul rand ca intri intr-o discutzie cu subiect atat de sensibil si nici nu te prezintzi umbli cu un pseudonim de doi bani si in spatele lui indraznesti sa acuzi si sa dai in oameni onesti care itzi arata cu indrazneala chipul ma intreb cine esti si ce äi fi facut dumneta in ultimii cinci ani aici ma refer la cei de dinainte de 90 ai in interventzia dumitale cel putzin doua fraze tembele unu: "De aceea nu surprinde că în acest articol, precum staliniștii pe vremuri, Paul Bogdan îi înfierează cu mînie cucernică pe nefericiții care au avut curajul de a susține o altă cauză decît cea a bisericii." care este dupa parerea dumitale domnule ihtter o alta cauza demna de sustinut in afara de aceea a bisericii pentru care cauza ai fi dumnetat gata sa mori sau sa infunzi beciurile reci ale une biserici ? asta chiar ca e culmea prostiei si mai incurajezi si tineretul sa faca aici pe martirul "haituit de biserica" trist de caraghios te afli a doua fraza emblema : "Pe de altă parte, nu aș avea nimic împotriva prezenței religiei în școli (sunt convins că sunt destui care au nevoie de un ghid spiritual), dacă reprezentații bisericii ar avea o atitudine tolerantă față de cei cu altă opinie." te-ai intrebat vreodata cate secte exista la ora aceasta in romania si si de cate ori au navalit preotzii in adunarile lor (in care cel mai adesea sunt denigratzi si pusi pe acelasi picior cu cel rau )cum spuneam sa navaleasca inadunari si sa scoata crucile grele de aur de sub sutana si s-i snopeasca in bataie pe eretici ca asa te plangi ca biserica nu e toleranta de cate ori te-a prin popa cu arcanul si te-a tarat in biserica sa te spovedesti si sa iei cuminecatura comunistii pe care ii infierezi faceau exact ce vrei tu acum de sfanta slujba a invierii organizau discoteci peste tot si le lasau toata noaptea cand era stiut ca nici la sfarsit de säptamina nu discotecile nu tineau mai mult de ora unsprezece si de pentru ca tineretul sa se zbenguiasca toata noaptea de inviere pe muzica psihedelica venita in exclusivitate de peste ocean ce alta opinie poti avea decat cea a preotului din mana caruia iei trupul si sangele mantuitorului dar daca pe tine asta nu te intereseaza taci mai bine din gura si nu te face unealta deavolului crezand ca esti deshtept si potzi infrunta un preot ca amar te vei caii intr-o zi si tot vei chema la tine un preot macar in clipa din urma in afara de cazul in care nu esti botezat si daca nu esti botezat in numele sfintei treimi adevarat itzi zic ca nu ai ce cauta in discutzia aceasta dar parintele te iarta stie ca nu stii ce zici ps.nu recitesc textul irtatzi pentru gresheli | |
| = religia și media | Monica Manolachi [10.Dec.18 14:27] |
| Mie mi s-ar părea cu adevărat înteresant dacă reprezentanții mass-media nu ar fi atât de superficiali în tratarea aspectelor religioase care, după cum rezultă din disputa de mai sus, ridică probleme nu atât de ușor de soluționat. Dacă e să gândim la scară mai mare, primirea Turciei în Uniunea Europeană poate fi privită ca un motiv pentru manifestări conservatoare la nivel local (național), cu riscul de a trece sub tăcere abuzurile care însoțesc uneori normalitatea practicării unei religii. Varietatea religiilor dintr-un stat nu este un dat, ci poate unul dintre rezultatele postmodernismului (însemnând printre altele diversitate), importat și la noi în domeniul instituțiilor religioase cu acceptul autorităților. Cine a semnat actele de înființare a diferitelor noi formațiuni religioase? Nu cei de aici din țară? Dacă este sau nu periculoasă această varietate rămâne de văzut. Înclin să cred că la întâlnirea unor oameni de religii diferite, fiecare va avea bunul simț să se manifeste ca om întâi și abia în al doilea rând să spună în ceea ce crede. Nu voi uita niciodată cum am petrecut Paștele într-o biserică din Creteil în 2004, undeva în sudul Parisului, alături de numeroși copii, tineri și bătrâni de culoare. Totul a început afară, în curte, cu un dans ritualic, foarte probabil un dans african, în jurul unui foc timp de câteva minute bune, după care toți am intrat în biserică unde a fost oficiată o slujbă catolică și au fost botezați trei copii, o negresă tânără și un alb. Îmi amintesc că pe o bancă din apropiere stătea o femeie de origine africană foarte în vârstă, pe al cărei chip am citit înțelegere, mulțumire, cu toate că trecuse poate prin numeroase greutăți, dovadă fiind ridurile care îi brăzdau fața. Mă întreb dacă noi suntem în stare să primim străini la fel cum au primit francezii pe acești africani cu tot cu ritualurile lor. (Și uite, mi-am amintit că aseară, o colegă americancă de origine sud-coreeană, bursieră la ICR, a insistat să comande ceva de post la restaurant. Ține post, culmea!, și în curând se va duce în vizită la Hârlău, fosta reședință de vară a lui Ștefan cel Mare.) Eu cred că obiceiurile, tradițiile și credințele pot fi păstrate nu trăgând cu toată puterea de marginile lor, pentru că ajung să se sfâșie la un moment dat, să se risipească, ci prin trecerea dintr-o mână în alta pentru a le fi cercetată frumusețea, forța de a emoționa și a mișca ceva în creștetul capului, cum ar spune Emily Dickinson. Nu te poți referi la trecut judecând prezentul? Ba da. Unii au reușit. Se cheamă neohistorism. Scrii o carte cu acțiunea plasată la un moment dat în trecut și tratezi critic teme actuale. Asta în literatură. Iar de la literatură până la religie (sau invers) nu este decât un pas, o strângere de mână sau o privire, adică un semn. Din câte îmi amintesc, din mass-media nu lipsesc reportajele, știrile, interviurile cu tematică religioasă. De-a lungul timpului, după ’89, au existat numeroase emisiuni dedicate unor invitați importanți pentru domeniu. Poate că modalitatea transmiterii unui mesaj pe canalele de comunicare obișnuite nu este întotdeauna cea mai potrivită, având în vedere nevoia de rapiditate în pregătirea materialelor în instituțiile media. Poate că atitudinea de a blama fără filtru abuzurile săvârșite de preoți nu este cea mai bună atitudine pe care o pot avea jurnaliștii, ca rezultat al acuzelor de neputință în a trata ei înșiși problemele. (Îl prefer pe Caragiale.) Regula în timpul spovedaniei de a nu acuza pe nimeni pentru propriile greșeli este una de bază. Cred că s-ar găsi căi pentru a o altoi pe modalitățile de investigație a evenimentelor. Aș prefera, de pildă, reportaje care abordează această temă și care să nu mizeze nici pe senzațional, nici pe, vai!, ce păcat capital a săvârșit cutare (unele posturi TV și ziare excelează în așa ceva; pentru ce?), nici pe credința oarbă (propagandistică, aș spune), și nici pe impuneri la nivel politic prin apariții TV ale preoților, la care telespectatorul schimbă canalul. Cu alte cuvinte, unde sunt obiectivitatea și sursele multiple? Știți că unii preoți, în loc să fie preocupați cu adevărat de sufletele celor care își deschid inima și caută răspuns la întrebări la care nu pot răspunde singuri, sunt mai preocupați de știri, de imagine? Probabil că asta le convine jurnaliștilor. Lui Gigi Becali, marele filozof făcut pe bani care își cumpără sufletul prin pomeni consistente, de asemenea. E ceva periculos în a te preocupa de imagine? Parțial da, pentru că există riscul înlocuirii. Asta poate să experimenteze fiecare. În aceste condiții, pledez pentru apropierea mijloacelor de comunicare și de ceea ce crede omul obișnuit, nu neapărat în materie de credință, ci în orice domeniu al vieții. Acestea fiind zise, nu cred că am scris aici cine știe ce lucruri savante. Nu există nici o altă cauză demnă de susținut în afara bisericii? Ba da. Câteva exemple ar fi libertatea, fericirea, dreptatea, adevărul, omenia și chiar dumnezeu, dacă acesta a urcat cumva pe bicicletă și a plecat în inspecție spre o altă biserică. Oricum remarc totuși deschiderea pentru dialog, oricât de înflăcărate și tăioase ar fi replicile și pozițiile. Poate că cineva din afara agoniei va citi aici și va lua cunoștință de ceea ce cred cei de pe agonia, va analiza discursul folosit de fiecare, ca să nu spun mai multe. Poate că nu sunt decât vorbe în vânt tot ce se discută aici. Important e că fiecare și-a pus probleme și este treaz. Al cui e tabloul care însoțește articolul? | |
| = în așteptarea rugului | Jupp B. Itter [29.Nov.06 12:27] |
| :)))) Pane, ești foarte previzibil, în lipsa unor argumente n-ai găsit altceva mai bun decît un atac direct la pseudonimul meu. Că deh, într-o confruntare de idei, numele contează. E ca și cum eu aș fi adus ca argumente că ești urît și că vorbești pe nas. Dacă treceam în biografie că mă numesc Ion Ionescu și sunt născut în '50, ar fi trebuit să accepți gogoașa, chiar dacă e mai puțin adevărată decît "numele și biografia" mea de acum. Preoții folosesc nume de împrumut, la fel și scriitorii, eu de ce nu am voie? Dacă însă ai o nevoie legitimă pentru numele meu (de ex. pentru că altfel nu mă poți afurisi la următoarea slujbă), ți-l trimit în particular, dacă promiți nedivulgarea sa. Comentariul meu nu este "incendiar", este o reacție strict limitată la articolul și comentariile tale. - poți să negi că publicarea listei cu nume nu a fost făcută pentru a-i anatemiza pe respectivii în fața opiniei publice (de majoritate ortodoxă, cum tot tu afirmi) și pentru a-i face astfel pe cei "listați" să bată în retragere? nu au fost acestea metode practicate prin anii '50, cînd "majoritarii" erau muncitorii și țăranii? - poți să afirmi că ai adus vreun argument în favoarea susținerii simbolurilor religioase în școli? și dacă nu, la ce a folosit articolul? - chiar dacă negi, l-ai trimis totuși la dracu' pe Vasile Munteanu; ți-a spus-o și el, o știi și tu, o știu și eu; - metoda îndoctrinării timpurii a copiilor este comună atît religiilor, cît și ideologiilor; nu e o blasfemie, e un fapt. Culmea e că tot tu spui, citez: "Copilul nu are maturitatea spiritiuală necesară...". Păi dacă nu are încă discernămînt în alegerea căii spirituale, de ce nu așteptați să îl capete? De ce vă grăbiți, dacă intențiile vă sunt oneste? Care este riscul? Cui îi este teamă că omul s-ar putea să și gîndească? (și așa, ca fapt divers, nu mai generaliza cînd vorbești de discernămîntul copiilor, există și excepții). Domnule Lăcătuș, aveți perfectă dreptate, sunteți "brutal abrupt si vulgar" cum singur afirmați. Ce am făcut în ultimii 5 ani ai deceniului 9? Cu excepția frecventării bisericii, doar lucruri de care probabil ar fi mîndru orice bun creștin. Morala nu s-a născut odată cu biserica creștină și se întîlnește cam peste tot în lume, chiar și fără icoane pe pereți. Cît despre frazele mele "tembele", eu am curajul să le susțin, chiar dacă risc să îmi pregătiți un rug aici, pe site, și să îmi dați foc. Pentru ce aș muri? Nu sunt convins că merită să mori pentru ceva. Dar dacă ar fi să fie, aș face-o în primul rînd pentru familie, apoi pentru un prieten foarte bun și poate, dacă știu că merită cu adevărat și dreptatea e a noastră, pentru țară. Religiile nasc mult prea mulți fanatici. Unii dintre ei umblă cu dinamita la brîu prin avioane sau pe străzile din Ierusalim. Probabil că, dacă v-ați fi născut într-o țară islamică, la temperamentul pe care îl aveți, ați fi ajuns și dvs. un martir. Sectele nu mă interesează și nu înțeleg ce caută în discuție. Nu cred că vrea cineva să înlocuiască simbolurile creștine cu cele ale vreunei secte. Presupun că nici preoții nu i-au atacat cu crucea dar nici invers. De ce consider că biserica nu este tolerantă? Răspunsul îl dați chiar dvs sau dl. Pan sau dl. Adrian sau șefii bisericii ortodoxe aparuți pe la TV, cei care, etichetîndu-i pe atei drept "unealta deavolului" (ortografia vă aparține), "pătrunși de drac", "ateu = Satana", "fii ai Satanei", "ne-români", "mai vinovați decît un criminal în serie", nu fac altceva decît să încerce crearea unei rupturi între oameni. Dacă eu nu vă atac convingerile, dvs. de ce le atacați pe ale mele, atît timp cît nu vă fac nici un rău? Cum adică, nu am ce căuta în discuția asta?! Eu vorbesc aici în calitate de părinte, direct interesat. Dvs. însă în ce calitate vorbiți? Eu nu înțeleg de ce vă agitați așa, locul dvs. în Rai este asigurat. Nu spune Iisus "Fericiti cei săraci cu duhul că a lor este Împărătia Cerurilor."? | |
| = monica manolachi | mircea lacatus [29.Nov.06 12:38] |
| dar oare biserica sustine scalvia nefericirea nedreptatea minciuna neomenia ? sa nu fie! dumnezeu pe bicicleta-frumoasa imagine | |
| = MANIFEST IMPOTRIVA CURENTULUI NEOICONOCLAST | Dan Cârlea [29.Nov.06 12:40] |
| Acest manifest a fost trimis la cele mai importante partide politice si la principalele publicatii. Cine are relatii in presa poate are bunavointa sa se ocupe sa apara pe hartie. Este scris intr-un mod pragmatic, pe care il inteleg politicienii. Este scris fara diacritice, cred ca am scapat vreuna, pentru a putea fi trimis pe orice cale. DA, exista multi crestini din gura, se vede de pe la comentariile pe teme de astea. Atentie, fara dogme nu exista o raportare corecta la actul religios si la Divinitate, multi au icoana in ei din gura si habar nu au cu ce se mananca de fapt crestinismul, si ce vrea Dumnezeu de la om, unde se sfarseste maleabilitatea si incepe lipsa unei scari de valori bazata pe recunoasterea rolului supunerii omului fata de Divinitate. Acum, in zilele noastre, Dumnezeu e privit ba numai ca prieten, ba ca partener de afaceri, dar nu ca STAPAN, asa cum trebuie, ca STAPAN iubitor, dar care are si un bici in mana pentru a nu o lua creatia razna prin porumbul ignorantei, in urma relativizarii absolute. Multe, prea multe confuzii, cei care sunt inversunati mereu pe temele astea si tin partea curenteor secularizante stiu lucrurile dupa ureche mereu, nu au citit carti crestine serioase, cum ar fi, spre exemplu Urmarea lui Hristos, nu au fost la multe slujbe, nu au stat niste zile pe la o manastire, nu au avut bunavointa sa caute duhovnici adevarati, isihasti, oameni cuviosi, se multumesc cu datul din gura, repet, dupa ureche, spre bucuria diavolului, care, atentie, e o entitate, o fiinta netrupeasca, un inger cazut prin mandrie, nu un simbol, un mit, etc. MANIFEST IMPOTRIVA TENDINTELOR NEOICONOCLASTE de Dan Cârlea Avansez ideea că partidele responsabile ar trebui sa ia atitudine in privinta problemei existentei icoanelor in scoli. Desigur, pentru unii politicieni hiperpragmatici, ( a se citi "care calca pe cadavre ca sa reusesca sa ajunga si sa se mentina la putere" ) pare o problema periferica, sau nici macar o problema, dar este exact invers, fiinda putini cetateni ar ramane insensibili la demersuri care vizeaza apararea unui important pilon al identitatii neamului romanesc. Macar din acest considerent, daca nu din spirit crestin autentic, ar trebui sa se coalizeze politicienii impotriva lucraturilor celor care se folosesc de sofisme cu pretentie de axiome ale spiritului democratic european, pentru a dilua identitatea neamului nostru . Trebuie propusa o formula prin care sa se ajunga la o solutie legala definitiva, sa se dea o definitie exhaustiva a simbolurilor nationale, apoi sa se regaseasca si in plan legislativ starea de fapt pe care o stim cu totii, si anume ca simbolurile religioase ale majoritatii crestin-ortodoxe fac parte din ceea ce numim Identitatea Poporului Roman. Se poate propune si un referendum, dar asta numai in ultima instanta, daca prea multe forte politice vor avea inconstienta de a nega realitatea spirituala, culturala si afectiva a poporului nostru. Atunci isi va spune norodul parerea, norodul cel bun de imbrobodit in campanii electorale, cei numiti "prosti, dar multi", la care toti politicienii se ploconesc, o data la 4 ani, sa li se aplice o stampila. Deja, in constiinta publica, s-a cimentat ideea ca la fiecare mare pelerinaj, si la Iasi, la Sfanta Parascheva, si la Icoana de la Nicula, se calca pe picioare parlamentarii, pentru a intra " in cadru ", si nu e vorba de cadrul religios, desigur, ci de cadrul aparatului de filmat. Sa se demonstreze, prin fapte, nu prin cruci facute la repezeala, pe la evenimentele cu deschidere mediatica importanta, ca aceasta idee este falsa si generalizatoare in mod nedrept pentru clasa politica romaneasca. Poate, acum este momentul cel mai potrivit pentru asta, in zilele cand lupii nu se mai deghizeaza in miorite, ci in europeni perfecti, fiind, in fapt, niste apostoli ai relativismului absolut, niste distrugatori ai scarilor de valori si ai traditiilor, si, prin aceasta, cei mai antieuropeni cu putinta. Sa faca dovada oamenii politici ca nu sunt, in majoritatea lor, niste fatarnici care se fac frate cu oricine, pentru a trece orice punte si sa nu uite ca, pe acest pamant, religia s-a impletit cu invatatura in modul cel mai stralucitor si mai creator cu putinta, inca din vremuri stravechi. Prin nume ca Dosoftei, Macarie Dascalul si multe altele, nume monahale intrate in legenda inca dinainte de a intra in istorie si prin sclipirile culturale pe care le poarta, viata religioasa nu a fost rupta de planul in care s-au format intelectual generatii si generatii de oameni. In prag istoric, de intrare in Uniunea Europeana, e nevoie mai mult ca niciodata de o profunda constientizare a valorilor nationale, pentru a le intinde, in dar, intregi si nestricate, celor care le pretuiesc. Uniunea Europeana nu inseamna desfiintarea particularitatilor nationale, nu inseamna un Turn Babel cu stele galbene pe cupola, ci un loc in care si valorile culturale sunt puse alaturi, asemeni celor materiale, intru dezvoltare comuna, fiecare particularitate culturala a unui popor avand potential de complementaritate fata de celelalte. Uniunea Europeana nu este un creuzet in care valorile sunt zdrobite, rezultând un ceva greu de precizat, ci un organism adaptabil, care, la un moment dat, va avea distribuite pe suprafata sa chipurile celor care il populeaza. Vad relatiile din cadrul Uniunii ca pe unele de tip “ cot la cot si umar la umar “, nu ca pe relatii de subordonare neconditionata a unora cu o mai mica putere economica, fata de altii care dau tonul in toate. Cei care mai simt romaneste sa faca interpelari in Parlament, cu privire la problema existentei icoanelor in scoli, adica in locurile in care prezentul este cu mai mult decat un picior in viitor. Atrag atentia asupra faptului ca un atac, fie si mascat, la adresa simbolurilor unui popor, inseamna o agresiune mai subtila si cu efecte mai adanci decat o agresiune armata, si trebuie tratata ca problema de singuranta nationala, intr-un cadru legal bine stabilit. | |
| = O simpla trecere | Pandele Maricica [29.Nov.06 13:00] |
| Nu e treaba mea, stiu ca altii ar trebui sa aduca justificari legat de inchizitie si cruciade si averile fenomenale ale unor fete bisericesti de la noi, dar si pe mine m-au framantat intrebarile acestea. Raspunsul tipic pe care l-am primit a fost ca, de fapt, catolicii trebuie sa raspunda de cruciade, inchizitie, "nu noi le-am facut" etc., etc., raspunsuri care mi se par, cu tot respectul puerile. E raspuns de copil prins cu mata-n sac si, pentru a scapa, da repede vina pe altii. Mai corect mi s-ar parea sa se recunoasca faptul ca a fost o mare eroare, cu "E". Mie mi se pare ca, in loc sa se ascunda dupa robe si dupa ideea de reprezentanti ai lui Dumnezeu, ar trebui ca multi preoti sa-si aduca aminte ca sunt mai intai oameni ca toti ceilalti. Si ma refer la fapte, nu la vorbe. Ca vorbele nu valoreaza nimic. Am cunostinte care au terminat seminarul la Slobozia. Un adolescent de 19 ani ii spune unui om de 40 Miti, ca si cum s-ar trage de sireturi. Cu tot respectul pentru viitoarea fata bisericeasca dar e cam deplasat. Cand preotul vine cu Boboteaza nu canta mai mult de 3 cuvinte din tot cantecul. Le-am si retinut, ca m-a indignat peste masura: "In Iordan s-au..." Probabil ce e prea mult strica! Bietul dascal are foarte mult de cantat! Un preot isi alearga sotia cu toporul prin curtea bisericii, iar la inmormantarea unui copil rade pe infundate, in timp ce toti ceilalti plang. Si sunt prea multe cazuri de genul acesta. E regula generala, nu numai la preoti, dar avem obiceiul sa ne ascundem dupa cateva valori, dupa varfuri si dupa martiri si dupa ideea ca orice om greseste. Dar pana cand se mai poate accepta asta? Mi s-ar putea raspunde ca ar trebui sa iertam de 70 de ori cate 7, dar mi se pare normal sa treci cu vederea doar atunci cand observi o vointa de schimbare. Si nu mi-am propus nici o clipa sa contest oameni deosebiti ca Sofian Boghiu, Ilie Cleopa, Arsenie Boca, Arsenie Papacioc, Richard Wurmbrandt s.a. Si pentru ca am deviat de la subiect, doar ca mi-am exprimat nemultumirea, ar trebui ca Biserica sa recunoasca faptul ca in randul ei sunt si slujitori care nu prea au ce cauta. Daca schimbarea nu vine din interior, se poate ajunge la un efect dramatic. Nu de alta, dar exista destul de multi preoti incompetenti: sa ajungi sa spui ca o lumanare de la Biserica va cantari mai mult decat una de parafina (nu ca cele din biserici ar fi de ceara), cand chiar Iisus i-a dat afara din templu pe vanzatorii de porumbei, mi se pare incompetenta sa nu mai vorbesc de interes. Sau, la fel, batutul campilor la spovedanie. Sunt de acord cu domnul Peia. Ar fi cazul ca preotii sa nu se mai ascunda dupa degete. Pana atunci, ii raspund domnului Peia ca eu am ajuns la concluzia pe care frumos a preluat-o romanul din Biblie: "sa faci ce zice popa, nu ce face el". Cat despre icoane, am mai spus-o si o repet, mie imi suna a cenzura. Nu mi se pare normal decat daca majoritatea hotaraste ca trebuie scoase. Pentru un neortodox o icoana poate fi luata ca un tablou oarecare. Nu te obliga nimeni sa crezi in personajul reprezentat in ea. | |
| = domnule jupp | mircea lacatus [29.Nov.06 12:46] |
| repet daca nu sunteti crestin ortodox botezat nu aveti ce cauta in disputa aceasta a icoanelor si insemnelor religioase din scoli pentru ca automat sunteti purtatorul altor interese aceasta am vrut sa spun si parerea dumneavoastra nu mai conteaza nu e relevanta sunt destul de clar? | |
| = . | Paul Bogdan [10.Dec.18 14:27] |
| Eu te rog să stai în așteptarea minții nu a rugului. Contraargumentezi fără nici cea mai mică tentație de a-ți folosi inteligența. 1. Da, pot să neg! Este lista din cotidianul Adevărul. Și este scrisă pentru a argumenta afirmația că cele întâmplate sunt venite din sectorul mass-media. Uite, vezi, o idee argumentată prin exemple; 2. Nu am nevoie să aduc argumente pentru păstrarea simbolurile religioase în școli. Nu acesta este scopul acestui articol. Acest articol este un articol de atitudine și a fost adresat unui for. Nu este o pledoarie. Nu mi-am dorit să intru în polemică. Este o scrisoare deschisă... Probabil că trebuia să opresc comentariile; 3. Nu am cum să trimit undeva pe cineva când am temerea că se află deja acolo. Chestie de limbă română și deducție la îndemâna unui puști; 4. maturitate spirituală = maturitate rațională SPÍRIT, spirite, s.n. I. 1. Factor ideal al existenței (opus materiei); conștiință, gândire; p. ext. minte, rațiune, intelect. De aceea copilul nu are drept de vot, deoarece este considerat ca lipsit de discernământ. Numele tău nu mă interesează. Anonimitatea îți conferă statutul de cantitate neglijabilă. Ți-am cerut să completezi pagina personală pentru ca nivelul tău de acces să nu aibă de suferit. Poți să scrii ce vrei. Faptul că vei scrie ceva eronat este alt semn al neputinței de a-ți asuma un punct de vedere pe care-l susții în mod brav, ascuns după un pseudonim care face trimitere la alcool. Având informația că acest articol a ajuns acolo unde trebuia să ajungă, am să închid comentariile. Să aveți o viață frumoasă! | |
| = ... | Paul Bogdan [27.Mar.07 15:44] |
| Pe când scriam acest articol nu știam că Emil Moise este membru fondator al organizației “Solidaritatea pentru libertatea de constiinta”, a cărei activitate statutară este desființarea Bisericii. http://www.humanism.ro/ | |