| = Copilul a tăiat o pasăre | Nicolae Popa [05.Dec.06 20:50] |
| Costel, Textul pare mult prea relaxant, senin chiar, reieșind din felul tău nevinovat de-a ne anunța despre "Întîia pasăre căreia eu i-am tăiat capul, demult, în copilărie,", iar faptul că "se zbate și astăzi"; mai precis, faptul că o simți și azi, aduce a amintire de vacanță. Paradoxal e că, în ce mă privește, te-aș fi înțelege mult mai bine fără: "Doamne, nu mai pot îndura!", care lunecă prea direct în patetism. Sgur că "picătura de sînge încremenită între cioc și aripă e viața mea" ne aduce pe terenul literaturii și nivelurile se nivelează, astfel încât se leagă un text incitasnt și bine legat. Astept mai multă implicare în facerea și desfacerea poeziei ca element socio-estetic. Copilul a tăiat capul pasărei, bărbatul trebuie să-i facă inima să zboare. | |
| = inca unul... | lavinia micula [05.Dec.06 22:01] |
| acest text, comparativ cu celelalte, cred ca are mai multa substanta. te-am citit cu ceva timp in urma. textele mi se par un mijloc pentru o evadare din tine. thais | |