| = Sacrificiu si convietuire | Traian Rotărescu [23.Apr.07 15:19] |
| Pictorii, fie concep "din nimic" suprafețele, ideatic, fie extrăgându-și imaginile, din realitatea imediată/subiectivă pentru a le reda videază, golind de conținut, formele, obiectele, ființele întrezărite pe care și le însușesc; oricum ai lua-o, ca să apară materializarea oricare dintre imaginile generatoare presupun necesarul sacrificiu (numit de tine "profanarea unei idei") renunțarea la singularitatea și NEimplicarea pe care o au în gând -altfel nu capată existența pe tărâmul artei. Aceasta lungă pledoarie, aici vorbind despre cea de-a doua alternativă, înseamna că nici Olea, nu are nimic să le impute, nu fiindca ar interveni bagatelizarea "nu se destupă cerul cand tragi un zmeu de sfoară coborându-l" ci fiindcă rostul lucrurilor e acesta. Nimeni nu spune că, dacă tot pare bătută în cuie condiția muzelor, acestea sunt "condamnate" la o perpetuă fericire, onoruri și delicii non stop, privilegiul de-a fi consemnate, imortalizate pentru marele public. NU, acest esențial aport poate veni și de la un om amarât, care poate nici nu vrea sa "slujească" altcuiva ca sursă de inspirație. Această muză ar fi preferat să stea ascunsă după "zidul perdea", iar odată expus și interpretat documentul ei psihologic, deși este imposibil de-acum, primul impuls este de a face abstracție de faptul în sine, pretinzând că nimic nu s-a întâmplat: "îți acoperi ochii". Odată fuzionați în aceeași traire/stare, gemeni siamezi care nu mai au ce-și ascunde unul atuia apare și achitarea "prețului" (pot vorbi fără jenă despre fobiile sentimentele și dorințele lor/ nestăvilit) Chiar dacă inițial este o răzbunare, nu toate aceste "mezalianțe" sunt niște catastrofe; ca dovadă, în ciuda cruzimii "abia ascunse", ceea ce determină apropierea din final- "micuțule nu înțelegi oare că nu ne vom despărți niciodată/ îți astup gura"- este zâmbetul trupului. | |
| = zidul perdea | Alice Drogoreanu [23.Apr.07 16:02] |
| termen tehnic dealtfel este construit si desfiintat de eternii pictori fie ei de imagini fie de cuvinte conditia muzelor despre care vorbim e irelevanta pentru posesorul de arta el isi plateste obiectul si ii imprima propria imagine forma si sens e amplu comentariul tau Traiane si e ceva de discutat aici ma bucur constant ca citesti efectiv asa cum imi doresc atent la toate dimensiunile | |