| + am deschis usa | Nic [30.Sep.02 17:06] |
| Nene Pane, poezia ta mi-a ajuns la casa sufletului. I-am deschis usa si a intrat. | |
| = nu lasa penelul sa cada | Michelangelo [30.Sep.02 17:20] |
| aripile tale sunt elegante...ai grija, tine penelul strans:) | |
| + Pan | Licorna [30.Sep.02 17:22] |
| Mi-ar fi placut sa-ti daruiesc o pana, tie PAN fara A, nu-ti pot da insa decat o stea si regretul meu pentru ultimul cuvant,(greu, de zburat) din poezia ta. | |
| = aripi de ceara spre Soare | dorun [30.Sep.02 19:04] |
| "Felurile de aripi sunt nenumărate" si pe acest site, te-ai prins, maestre Pane... numai ca nu zboara toate pina in cer, asta e durerea noastra cea mare...unele sint aripi de ceara... care se topesc usor in preajma SOARELUI poeziei...i-am deschis si eu usa poeziei tale... am incredere in flerul critic al lui Nico si al Licornei! | |
| = linii frante | Andia [30.Sep.02 23:06] |
| Si eu ma gandeam odata la cat de diferite sunt pasarile. Asa ma gandeam ca fiecare pasare e diferita, doar ca noua ne scapa mereu aspectul, preocupati de aceeasi conditie a libertatii. Ca unele sunt linii frante iar altele sunt batute de ceruri, la asta nu m-am gandit, nu mi-am imaginat zborul niciodata ca avand o finalitate. Avand un scop, da, dar niciodata o finalitate, o oboseala, un capat. Adica ai un scop, daca l-ai atins, maine ai altul. Daca nu l-ai atins, ei repeti drumul. Ma gandesc ca pilotii de avioane au acelasi "zbor" spre aceeasi destinatie pentru ca practic, nu-si ating scopul, aripile lor fiind false, iar libertatea lor pusa intre ghilimele. Dar mie de fapt mi-a placut ideea de a vorbi despre o acuarela intr-o poezie, iar in aceasta acuarela de a vorbi despre aripi, aripile fiind si ele niste substituti stilistici ai destinelor umane - un fel de mis en abime …foarte subtil. | |
| + Pan | Anton [30.Sep.02 23:56] |
| Am rămas puțin mut. De admirație, bineînțeles. De unde le scoți, frate? | |
| = raspunsuri+multumiri:) | Pan [01.Oct.02 00:03] |
| Va multumesc pentru aprecieri. Nu prea mai aveam insipratie in ultimul timp, ma coplesi toamna asta cu frunzele si ploile si vanturile ei. Am vrut sa scriu despre cum ar trebui pictat un zbor. Nu o aripa ci un zbor. Nu unul frant ci unul atat de inalt incat aripile sa poata lovi cerul (si nu invers, adecalea cerul sa loveasca aripa indrazneata). A vazut cineva un porumbel sau vreo alta zburataciune ce se izbeste de geamuri si plafon? E, cam asa ceva. | |
| + îmi invadeaza narile | leliasand36 [01.Oct.02 01:46] |
| 1.Eu ți-aș da două steluțe dacă aș putea. 2. Așa cum e el, tot,este epresiv,șlefuit până la sclipire. Ai o intuiție sigură,descopăr o tensiune dramatică. | |
| + toate aripile | adrian_nairda [01.Oct.02 02:19] |
| Cu un Cuc nebun cu Feluri de aripi nu pot să stau de vorbă. Amir! | |