| = Macabru | Monika [27.Apr.03 15:03] |
| Poate ca totusi ai prins - ceva - din scanteia talentului, insa esti mult prea departe sa exprimi aceasta forta virila... Am citit mai multe din poeziile tale, si cred ca ar trebui sa patrunzi mai adanc in tine si sa asculti... Numai asa, in linistea din adancul tau, atingi soarele diminetii, si poti sa oferi mai multa iubire, tema majora a vietii... Poezia imi pare sumbra, din pacate... Dar poate acesta e stilul tau de a scrie, nu toti sunt la fel.Eu respect asta, insa tu trebuie sa inveti acest lucru... Incearca sa descrii frumusetea vietii, poate ai sanse mai bune...!? | |
| = Merci ! | Monika [27.Apr.03 16:20] |
| Merci totusi pentru criticä! Nu scriu cu referire la poezia ta de mai sus! Ci la ceea ce mi-ai spus tu... De fapt, poeziile au fost facute in acel timp... in care zici tu... volumele au fost si ele facute dupa o clasificare a poeziilor scrise intre varsta de 12-18 ani!... E bine ca poti privi mai adanc si sa vezi ca prima impresie nu e cea finala!!! Fiindca am descoperit acest site nu demult si am intrat cu niste poezii scrise candva... nu inseamna ca ele nu sunt bune, sunt insa facute cu o minte frageda.Am lasat insa nevinovatia lor asa cum era atunci, nu am vrut sa schimb nimic desi puteam... crede-ma! Paste Fericit ! La mine a trecut deja ! Merci pentru sfaturi ! | |
| = pentru Monica | eden [27.Apr.03 18:21] |
| Poezia exprima durerea din prapastia fara limite aflata la granita dintre moarte si renastere.Acesta e mesajul, simplu si grav.( racirea corpului e urmata de transformarea in lumina- seminte de soare).Apele negre si albe sunt gandurile noaste, bune si rele. Soarele lumineaza si incalzeste pamantul de milioane de ani, nu se simte nici jignit , nici furios de faptul ca oamenii nu sunt constienti ca ii datoreaza viata, nu il intereseaza aceste lucruri, straluceste dand binecuvantarile sale muritorilor. Asemenea soarelui sunt finte care trimit lumina si iubirea lor prin spatiu si nu sunt preocupate sa stie daca beneficiaza de acest lucru toate creaturile.Fericirea si bucuria lor consta in raspandirea bogatiilor spirituale care le apartin. Cea mai mare fericire este aceea pe care o simte soarele: sa straluceasca, sa lumineze si sa incalzeasca. Aceasta e lumina adevarata de Paste, nascuta din durerea mortii.Trebuie sa invatam care este aceasta lumina, cum sa traim cu ea, cum sa traim in ea, cum sa lucram zilnic cu ea extragand particule infime si condensandu-le in noi. Isus a spus" Eu sunt lumina lumii", lumina lumii este soarele, lumina lui Christos nascuta din durere e o lumina interioara, nu vede obiectele planului fizic cu ochii nostri fizici. Mai citeste poezia Monica, poate descoperi lumina din ea. Christos a inviat!- suntem in prima zi de Paste ortodox ps- nu cred ca e recomandabil sa faci aprecieri privind talentul autoarei, e un site de incercari, desi dupa mine e unul dinre cele mai bune site-uri de cultura ro.S-auzim de bine! | |
| = nu pentru Monika | asdf [27.Apr.03 19:59] |
| *nu mi-a fost clipa niciodata acasa* prezentul nu si-a facut niciodata casa in mine, doar clipa (asta), tintuita in tenebrele durerii. corelata cu dubla crucificare din subtitlu, umanizarea durerii prin incertitudinea finala: de ce m-ai lasat doamne? intre enuntul misiunii din prima strofa si rezolvarea dintr-a doua parca lipseste o punte de legatura. | |
| = Pentru Eden | Monika [28.Apr.03 01:53] |
| Eu am gasit lumina deja! Tu ai gasit-o?Traiesti cu ea?Traiesti in ea?... Apropo, Isus! A trait 112 ani, si a murit intr-un mic sat numit Pahalgam in Kaschmir-Himalaya.La evrei rastignirea era o metoda care dura 36 de ore, asa ca cineva cunoscut de Isus si foarte bogat a facut ca rastignirea sa aibe loc intr-o vineri.Sambata era la evrei libera.Isus a fost luat de pe cruce vinerea, dupa 6 ore, iar el nu era mort, si a fost dus intr-o grota unde trebuia sa stea pana in urmatoarea luni ce venea... In acea noapte a fost dus in afara Isdraelului. El traia chiar daca a pierdut mult sange.A durat cateva zile pana cand ranile au fost vindecate.Si a trait mai departe pana la varsta de 112 ani!!!Mormantul lui se afla in Pahalgam, la fel ca si cel a lui Moise.Normal ca biserica va spune o alta poveste...Dar acesta este adevarul, ca-l veti crede sau nu ramane alegerea fiecaruia. Imi pare rau, ca trebuia sa va fac asta cunoscut azi chiar in ziua in care voi sarbatoriti Pastele! | |
| + binemironositoareo! | adrian_nairda [28.Apr.03 02:46] |
| cum acela a fost strigând necunoscut. în pustie cu tine de nenumărate ori: Maria femeie mamă nu te cunosc Veronica Magdalena și tot neamul vost'. | |
| = of, Monika...:) | SILVA [29.Apr.03 02:15] |
| Puiule drag, tu n-ai aflat inca faptul ca istoria e scrisa de cronicari? Si despre faptul ca acestia scriu cum ii place mai mult "patronului"?! Am "gustat" deja si din bezna si din lumina... si am ales detasarea! Cunosc povestea de care vorbesti...si a avut vreo noua copii, daca imi amintesc eu bine... se mai ridica, la un moment dat, intrebarea unde si-a petrecut Iisus vremea de la prima cuvantare in templu - adica de la 12 ani - pana la reaparitia sa...si se presupunea de catre unii ca ar fi stat in Kashmir, unde a si fost educat... Draga mea, un singur lucru scapi din vedere, tocmai tu, care-mi tii predici despre iubire si miracolul ei: anume ca punand pe tapet povestea asta (in chip de argument pentru... numai tu stii pentru ce!), calci in picioare tocmai miraculosul... Insa, daca esti atat de dornica de a sti, de a "pune mana" (Tomo!:)), uite, iti recomand sa lecturezi cate ceva din apocrife, din Nag Hammadi. Si astea, si altele, te vor lamuri (poate) ca iubirea aia de care-mi tot vorbesti tu nu-i decat o scamatorie oribila: e cel mai pur orgoliu, cea mai crancena vanitate, imbracate in straiele generozitatii si ale sacrificiului... Si, apropos, asta de-aici, de deasupra, este un poem de iubire... | |