| + "te-am vazut cazand..." | Silvia CALOIANU [03.Sep.03 01:20] |
| Posibil sa gresesc, dar, se pare ca te adresezi alteritatii tale...Asa ori altfel, pemul respira un aer de originalitate, cucereste prin forta sugestiva a efectelor artistice. Mi-a placut mult. Mult. As dori sa ai multi citittori: ai scris inca un text, care merita atentie! Felicitari! (Fii atent la diacritice, ti-au scapat multe!) | |
| = nabser | ioan ravel [03.Sep.03 10:38] |
| e o visare poezia ta ai văzut iubirea în multiple ipostaze căzătoare în sus și-n jos șfichiuindu-ți trupul și simțirea într-un fel aparte o trăire unică extremă cum numai iubirea o poate face. | |
| + Și...am destulă! | Constantinescu Eugen [03.Sep.03 12:28] |
| Prospețimea stilului îmbrăcând veșmintele unei originalități de care era nevoie pe poezie.ro îmi apare ca fiind trăsătura principală a textului tău. Lumina care se descătușează prin rănile "muntelui", zborul cu aripile strânse al rugăciunii ce ...atinge,amintirea râsului EI rostogolindu-se în cascade "de-a lungul memoriei", tu copacul cu rădăcini ce vibrează sub atingerea șerpuitorilor solzi (ai ispitei?!)și lumina care tot părăsea de zor trupul copacului tău și...și poate mai presus de orice, scufundarea EI în vinele tale deschise atât de firească, fără de pleoscăială... Măi poete, iată numai câteva clișee ce mi-au străfulgerat sufletul unei dimineți de septembrie aceste superbe versuri ale tale! Mă bucur că am fost inspirat să te citesc. Ai toată admirația mea... | |
| = fericire si munca | Pop Serban Rares [04.Sep.03 14:36] |
| va multumesc tutror si in special silviei pentru cuvintele si pentru atitudinea de "suporter". imi pare rau ca nu am apucat inca sa reactivez mai frecvent pe poezie, asa cum o faceam mai demult, dar dupa o lunga absentza cuvintele voastre ma bucura. si voi relua munca pe poezie.ro cu mai mult drag. multumesc mult! | |
| = rani oblojite | nichita victoria [02.Oct.05 19:05] |
| amintiri ale unor trairi sufletesti (de demult?), straluminari ale sperantei, himere, toate se amesteca intr-un vartej si, incetul cu incetul, se linistesc si se randuiesc. am indraznit sa-ti umblu prin poezii. n-am reusit sa citesc tot, m-am oprit sa comentez putin la asta...mi-a placut | |