| + Paul- un poet de dragoste | Cosmin Dodoc [04.Nov.03 09:56] |
| Pot sa spun cu mana pe inima ca te-ai depasit pe tine insuti. Poate ca ai asteptat noua fata a site-ului ca sa ne izbsti in plina figura, poate. Important este ca ai reusit sa te desprinzi putin de forma si ideile care te-au consacrat, ti-ai dat frau liber gandirii fara sa mai fi constrans de o oarecare tendinta spre melodicitate(cineva spunea ca intr-o poezie nu conteaza rima ci ritmul, cred ca Ovidiu Butnila) si ai scris un poem mare. un pescarus comanda inele din scoici o iarna trista injunghiata de valuri nebuni boemi isi canta figurile pe jumatati de oameni schiopi mi-as reveni cu umerii incalciti si totusi mai raman sa sarut gura iubitei | |
| = surprinzatorul Pan | liviu dascalu [04.Nov.03 19:30] |
| E un poem prin care ma surprinzi. Arati un mare curaj stilistic, dar si o anumita virtuozitate. Nu ti-am citit decat o parte din poezii, asa ca nu puteam sa-mi permit sa generalizez, dar Cheevas a facut-o inaintea mea: cred ca abordezi un stil diferit, aici. Iti este straina complicarea imaginii prin incifrarea asociatiilor ori printr-un joc riscant cu hazardul (la modul suprarealist). Preferi sa exploatezi, de regula, resursele expresiei directe a lirismului, si, probabil datorita vocatiei tale extraliterare, tii la mare pret simplitatea si bunele sentimente poetice. Asa ca noutatea vine, acum, printr-o infuzie (controlata bine) de prozaism. Noutatea se manifesta "geometric", experimentand "suprafete" si "volume", nu "aritmetic", ca la multi altii, ce fac eforturi de codificare (uneori ascunzand, astfel, deficitul de sens). Cred ca daca o sa mergi pe panta asta, si nu neaparat in forma asta, poti spune mult mai multe decat pana acum. | |