| = Dupa un post asa lung ...ne revenim incet , incet ! ;) | Iulian Sgarcitu [13.Apr.04 20:22] |
| Ultima strofa imi place foarte mult... | |
| = (Cosmar ce m-a ispitit/ C-inca-odata l-am citit) | dumitru cioaca-genuneanu [13.Apr.04 20:31] |
| stiind poetul c-are vis frumos, sa-l citesc mi-am zis dar liviu, mare sforar m-a potcovit c-un cosmar | |
| = Undeva între tragic și ludic | Virgil Titarenco [13.Apr.04 20:50] |
| Undeva între tragic și ludic. Dar nu știu unde exact. Și obsesia aceasta a întîrzierii la venirea trenului, fuga spre gară sau poate fuga de moarte. Sau poate... | |
| = degeaba | Mae Stanescu [13.Apr.04 20:59] |
| pare a fi un sonet. o trezire la viata din somnul vietii, sau din cosmarul unei vieti pline de surogate, de adevaruri pe jumatate etc. etc. | |
| = Mitică, Iulian, Mae, Virgil | Liviu Nanu [13.Apr.04 21:09] |
| Mitică, mare pișicher Când mă citește are fler De data asta n-avu harul Că nimeri în plin coșmarul Iulian, Mae, Virgil, onorat de trecere | |
| = "sicrie"... | Silvia CALOIANU [14.Apr.04 05:31] |
| Aici, am impresia ca avem un Liviu Nanu ordinar (asa cum sunt eu mai in tot ce scriu, pentru ca scriu in toata ziua), parca un Liviu Nanu povestit deja odata. De fapt, un Liviu Nanu...plictisit! Hei! Ce ti se intampla? Nu te mai prosteste nimeni! Pe tine??? :) Uneori, pur si simplu, lucrurile nu pot fi controlate si, s-ar putea sa nu fi avut nimeni nici o vina, asa ca...lasa sicriile acelea sa creasca pe alte pagisti! | |
| = Silviei | Liviu Nanu [14.Apr.04 09:55] |
| Da Silvia, poate că sînt plictisit. Sau poate că tu ai citit-o într-un moment nepotrivit. Cum spunea și Umberto Eco "audiția poetică presupune liniște, participare, un fel de ceremonie inițiatică. Poezia nu se citește în mijlocul zgomotului. Și o grămadă de texte de valoare diferită înseamnă zgomot" | |
| = comentarii | Ion Diviza [14.Apr.04 10:31] |
| Cereai "apă vie și săruri", Posibil, și alte lichide. Deci iată acuma din ceruri Îți curg amical... ploi acide. | |
| = Liviu cosmaresc | Adela Popovici [14.Apr.04 11:23] |
| Aproape sonet, intr-adevar :) Am sa spun si eu ca ultima strofa este intr-adevar deosebita, sare in ochi de la prima citire si te lasa...fara cuvinte :) Granitele dintre cosmar si realitate - viata ca un vis - La vida es sueno, spunea Pedro Claderon de la Barca- sunt de multe ori ele insele real-ireale, iar paralelele se intersecteaza acolo unde ne dam intalnire cu moartea. | |
| = au, typo | Adela Popovici [14.Apr.04 11:33] |
| Calderon, desigur, nu Claderon.of! mea culpa. | |
| = estimări | Vasile Munteanu [14.Apr.04 11:42] |
| Dragă Liviu, acum am zis, din diverse motive, să vin mai spre final. Ce se înțelege, ce nu se înțelege și cât din „tragic”, „ludic”, „oniric” ș.a.m.d. nu vreau să problematizez, că s-a făcut mai sus. Eu de un alt indiciu „inițaitic” (U. Eco) am nevoie, și anume: „somnul meu de nouă sute de luni”. Posibilități am avea: a)la un calcul simplu, 900 : 12 = 75 ani 2004 - 75 = 1929 prin urmare, mă gândesc la un eveniment relevant din acel an sau b) iau în calcul personajul biblic despre care se spune că a trăit 900 de ani. Ce îmi recomanzi? Cu prețuire, | |
| = Ion, Adela, Vasile | Liviu Nanu [14.Apr.04 12:34] |
| Ioane, ca să fiu sincer mă așteptam, doar îți aruncasem mingea în teren :) Adela, mă bucur că ți-a plăcut, de fapt cam ultima strofă e cheia, dar nu numai. Vasile, cred că varianta a doua e mai aproape de adevăr. Dar nu trebuia să-ți storci creierii pentru o poezioară banală. | |
| = Valori ale muzicii tinere | Andu Moldovean [24.Jun.04 14:24] |
| Diseara-i plecarea in insula mea Trasura de nuc te asteapta la scara Ia-ti haine mai groase si nu-ntarzia Caci caini politisti s-ar putea sa apara ................... E numai iluzie dincolo-s eu Te-astept cu faclii patrumii sasesute Degeaba te sperii ca ninge mereu Ca strajile drumului fumega mute .......................... Si daca nu-mi vezi fata ce mi-am gasit-o Sa stii ca in insula mea totusi sint Movila celui mai proaspat mormant Intinde piciorul si calca-l iubito! "Adrian Paunescu - Iluzia unei insule" P.S. Mie mi-a placut cum a cantat-o Sterian, Dumnezeu sa-l ierte! Numai bine. Arcturus. | |
| = Va respect! | Ion Nimerencu [15.Apr.04 09:39] |
| Ma bucura faptul ca Anton posteaza si texte mai putin bune pe site si stiu ca o face intentionat ca sa se trezeasca lumea "critictoriceasca":). E imposibil ca un poet adevarat (asa cum este Liviu) sa scrie mereu bine, caci "poetul poet" este totdeauna intr-o continua cautare de stil si de sine. De multe ori cand cineva scrie un comentariu se uita la nivelul sau. Comentariile trebuie sa fie in primul rand obiective si nu cred c-ar trebui sa se supere cineva pentru un adevar. Antoane vezi ca schimbi nitel ritmul poeziei in strofa a doua cu ultimul vers. Cu respect Ion Nimerencu | |
| = Ion Nimerencu | Liviu Nanu [15.Apr.04 10:15] |
| Ioane, am re-verificat. 12-11-12-11. Nu stiu ce ai vazut tu. Poate, accentul, pauza... | |
| = ritmul | Ion Nimerencu [15.Apr.04 10:21] |
| nu vorbeam de numarul de silabe ci de ritm | |
| = Ion | Liviu Nanu [15.Apr.04 11:37] |
| Ca sa fiu sincer, Ioane, nu mi-am propus sa scriu o poezie perfecta ca forma. Am vrut sa transmit o anumita stare. | |
| = "Mă tem că rămîn într-un vis pe vecie" | Farcău Pavel [15.Apr.04 11:45] |
| minunate aceste versuri d-le Liviu, azi nu mă ragăsesc printre ele, dar în cea mai mare parte a timpului pot fi și eu alături de d-voastră pe acea stradă pustie, dar pe celălalt trotuar, fiecare spate în spatele celuilalt, privindu-ne în vitrinele opace propriile treceri..."clipocind prin băltoace." ați citit cumva cartea lui Octavian Paler - Viața pe un peron ??? personal cred că e o carte teribilă. să ne re - citim cît mai curînd (și des) | |
| = ok | Ion Nimerencu [15.Apr.04 12:02] |
| Sa traiti maestre, chiar nu am nimic impotriva... m-am inselat cu ritmul era vorba de penultimul vers din strofa a doua, imi cer scuze! In orice caz textul e net superior multor texte de pe site si asta o spun cu precizie, insa comparativ cu ultimele dvs texte mi se pare putin mai slab, asta e doar o parere... ideea e chiar foarte buna. Cu respect Ion Nimerencu | |
| = Felicitări ! | OANCEA LAURA TIBERIA [15.Apr.04 13:53] |
| Sechestrat într-un vis..?Aș spune mai repede într-un coșmar,un coșmar al damnaților la realitate.Imi place mult. | |
| = Laura, Pavel, din nou Ion, Andrei | Liviu Nanu [15.Apr.04 14:05] |
| Pavel, am citit Paler, la vremea aia m-a impresionat. Nu știu ce reacție aș mai avea recitindu-l. Sau ce plăcere... Laura, sunt onorat, atunci când găsești un segment mic, cît de mic de cititori cărora să le spună ceva poezia ta, înseamnă că n-ai scris-o în zadar. Ioane (și cu această ocazie îi răspund și lui Andrei), încearcă s-o cânți. Andrei, primele strofe amintesc de cântecul lui Vali, dacă vrei, ca o palidă recuperare a spiritului, deși, ai observat desigur, poezia mea se oprește aici. E ăsta postmodernism? nu e? Supun aici cîteva păreri și poate dezvoltăm ideea în altă parte. despre standardul postmodernist (Mircea Cărtărescu) „să fie lung, narativ, aglutinant, cu o oralitate bine marcată prin efecte retorice speciale, agresiv (trăsături generației beat), dar și ironic și autoironic, imaginativ până la onirism, ludic, dovedind o dexteritate prozodică și lexicală ieșită din comun (tradiția românească nemodernistă), în fine, impregnat de aluzii culturale savante inserate prin procedee metatextuale și de autoreferențialitate” (Umberto Eco) „Răspunsul postmodernului dat modernului consistă în recunoașterea că trecutul, de vreme ce nu poate fi distrus, pentru că distrugerea lui duce la tăcere, trebuie să fie revizitat: cu ironie, fără candoare. Mă gândesc la atitudinea postmodernă ca la atitudinea celui care iubește o femeie, foarte cultă, și căreia nu-i poate spune: >, pentru că el știe că ea știe (și ea știe că el știe) că propoziții ca acestea le-a mai scris și Liala. Există totuși o soluție: Va putea spune: >. În acest moment, evitând falsa inocență, deoarece a spus clar că nu se mai poate vorbi cu inocență, acesta îi spune totuși femeii ceea ce voia să-i spună : că o iubește, dar că o iubește într-o epocă de inocență pierdută”. „După mine, scriitorul postmodern ideal nu imită și nu repudiază pe părinții săi din secolul XX, nici pe bunicii săi din secolul XIX. A digerat modernismul, dar nu-l duce în spinare”. (Nicolae Manolescu) „poezia postmodernă își împrumută criteriul poeticului din aceea modernă, cu deosebire că se arată mult mai îngăduitoare în preferințele și idiosincraziile ei. Epoca postmodernă nu inventează cu adevărat o nouă poezie, așa cu inventase epoca modernă, dar, după un veac și mai bine de modernitate, poeții își permit să fie mai puțin restrictivi.. atitudinea caracteristică este acum una recuperatoare. A recupera nu înseamnă a se întoarce la trecut, ci doar a avea conștiința trecutului. Poetul modern este de obicei inocent în raport cu tradiția: se scutură de ea ca de o povară inutilă. Vrea să facă altceva decât înaintașii săi. Sentimentul lui este unul de libertate împinsă până la anarhie. Postmodernul nu e anarhic. Pentru el tradiția este o povară purtată cu grație, asumată critic sau ironic. (…) Postmodernii au întotdeauna ceva de împărțit cu înaintașii lor. (…) Dar postmodernul se referă deopotrivă la modernism și la avangardism, și nu prin negare, ci prin recuperare: el nu este antimodernist, nici antiavangardist. | |
| = Concluzie : Merita sa citesti aceasta poezie . | Paun Florin [17.Apr.04 02:10] |
| Am ajuns in bratele acestei poezii privind titlul poeziei care m-a uimit . Dupa ce am analizat pe de-a intregul un cuvant parca mi-a zgariat timpanele . Domnule Liviu cuvantul folosit de dumneata / Prosteste / nu prea coincide si nu prea are legaturi stranse cu limba interogata de literatura limbii romane . Cu toata stima truda ta de a compune aceasta poezie ma conduce spre recunostinta . | |
| = Sa speram ..... speranta moare ultima | Paun Florin [17.Apr.04 02:10] |
| M-am straduit sa dedic cateva cuvinte pt. domnul Liviu dar nu stiu daca ele au fost inreg. Parca numai eu dintre toti am norocul sa ma intampin cu astfel de probleme minore ! | |
| = Florin, un răspuns întârziat | Liviu Nanu [18.Apr.04 20:03] |
| Florin, cu scuze pentru întârziere, îți răspund la comentariu. Regret că nu ți-a plăcut expresia "prostește", dar altceva mai bun n-am găsit. Și te-aș ruga pe viitor, dacă mă vei mai onora cu prezența pe textele mele să lași deoparte acel "domnul Liviu". Mă face să mă simt mai bătrân decît sunt. | |