Comentariile membrilor:

=  Stele de rosu	Madalina Sicoi [20.Apr.04 14:19]
O poezie ramasa adanc marcata in memoria de cititor inca de la prima lecturare, cutremuratoare prin subiectul atins si maniera de redare a mesajului. Punctez vartejul de imagini graitor redate, apreciind balansul intre sferele lingvistice, versurile in limba romana derivand firesc din celelalte. Sunt versuri care curg precum ape de rosu. Felicitari si multumesc! Madalina
+ De la ultima cruce...	Maria Prochipiuc [20.Apr.04 14:35]
Lumina se-nalță prin stropii de ploaie și aeru-i umed, ca botul de lup, iar apa de roșu tot curge, șiroaie, pe geamuri, când liniștea roțile rup. M-ai impresionat cu acest text, am încercat să te descopăr, ai schimbat iar direcția! Nu comentez, fiindcă textul îmi impune acest lucru. Realizări /b> săpase culoare culcuș aveau morții leagăn de pluș inima pasăre îi era un bilet numai dus E liniște, trenul se-ascultă pe sine și gemene clipe se-nchid într-un turn, și geme pământul, prin noduri clepsidră se rupe din maluri, deodată străpuns, când schijele-mprăștie colții de hidră, se face-ntuneric de-atât sânge plâns.
=  !	Maria Prochipiuc [20.Apr.04 14:41]
Felicitări !
=  poezia curge	Bogdan Gagu [20.Apr.04 14:47]
ai un spirit de expertiza... ai reusit sa surprinzi si sa trnsmiti tot... frumos... imi place... si in plus poezia curge...
=  .	Bogdan Gagu [20.Apr.04 14:51]
sper sa inchid boldul
=  negru	Felicia Baltag [20.Apr.04 14:55]
O poezie plina de durere, care ne face sa ne aducem aminte de ceea ce s-a intamplat pe 11 martie la Madrid. De fapt, si cred ca am dreptate, ai dedicat aceste versuri tuturor persoanelor care au cazut victime in crudul atentat ce a zguduit Spania. Accentul, insa l-ai pus pe tinerii care au plecat din tara noastra in cautarea unui trai mai bun. "inima pasăre îi era un bilet numai dus plecase strâns zarzăre și-nflorea în cais neajuns" De unde aveau ei sa stie ce se va intampla? Daca am putea prevedea viitorul, totul ar fi mult mai simplu. Cel putin din anumite puncte de vedere. "„permiten abrir un rato la puerta?” doar un pic ar fi vrut să deschidă o ușă pentru ultim sărut al dimineții-căpușă", in momentul in care simti ca sfarsitul e aproape, ceea ce-ti trece prin minte sunt amintirile legate de tot ceea ce se poate numi frumos si o puternica dorinta iti arde sufletul: aceea de a ti se mai acorda macar o secunda. Iti doresti sa-ti saruti fiintele dragi si sa-ti iei ramas bun in tacere. Titlul vorbeste de la sine... pacat ca s-a varsat sange nevinovat. Poezia este bine construita si iti multumesc ca ai postat-o. Poate fi vazuta ca un strigat: "Opriti-va!"
=  panze de alb pe ape de rosu	Daniel Bratu [20.Apr.04 16:27]
Am ezitat mult. Textul a fost publicat o data, intre poeziile participante la concurs si mi-a fost si greu dar si usor jena sa-l mai transcriu la pagina de autor. Am observat, insa, ca majoritatea participantilor si-au inscris, voiniceste, poeziile, inca o data, scoase din aglomeratie. Intr-un fel, chiar e justificata repostarea, pentru ca in subsolul paginii de concurs n-au mai incaput comentariile (si cred ca nici nu mai era cazul acolo) ci numai felicitarile. Pe langa repostarea fidela, am tinut sa adaug si subtitlul "Umbre de otel", care face trimiterea catre pasarile de otel ce au spulberat turnurile gemene clipelor de groaza din 11 Martie. Grafic, poezia este scrisa ca umbra pe asfalt a unui vultur, pasare a mortii. Stiu ca mi s-ar putea reprosa o anumita lipa de tact (cel putin) prin "utilizarea" subiectului si expunerea sa in concurs. Dar intentia nu a fost de castig pervers ci, asa dupa cum sesiza si Felicia-Floris (da, versurile imi cantau liturgic, cu bilet numai dus, imbracate in negru), de neuitare, de expunere-sinteza (multumesc Bogdan-inonu) a unor sentimente de durere si revolta. Seismul interior simteam ca nu este drept sa ramana ascuns, fara glas, in mine, Madalina. Maria, steluta ta a aparut, statornic, dupa ce apele de rosu au ingrasat pamantul. Ma bucur pentru ca am reusit sa te surprind, ca nu "m-ai ghicit", dar si pentru ca ai sesizat faptul ca versurile sunt libere, pot fi asezate in oricate cuiburi si culcusuri de plus. Madalina, Maria, Felicia, Bogdan, multumesc mult pentru comentarii, pentru stelute, pentru trecere.
=  !	Maria Prochipiuc [20.Apr.04 16:41]
Revin Tăcerea mea referitor la:Nu comentez, fiindcă textul îmi impune acest lucru- a vrut să fie un moment de reculegere...
=  reculegere, nu	Daniel Bratu [21.Apr.04 18:18]
Eu cred ca este o greseala.Momentul de reculegere a fost candva. Acum e vremea cantului, a strigatului impotriva. Intelepciunea cainelui batut nu ajuta mai mult.
=  Nu rezonez cu aceasta poezie.	Cristina Shtirbu [01.May.04 12:53]
Poate ar fi sunat mai bine in engleza aceasta poezie: "waters of red" e si corect gramatical. S-ar fi combinat mai frumos si cu spaniola. Te-ar interesa o traducere? :p
=  rezonante mici	Daniel Bratu [02.May.04 09:24]
Cristina, daca nu "rezonezi" cu poezia, e greu, imposibil chiar de facut traducerea. Poeziei. Asa ca multumesc frumos, dar nu. Eu cred ca nu "se ezista" nici o "agramaticalitate" in titlu. Si crede-ma, de multe ori sunt mai catolic, in privinta asta, chiar si decat o infanta (":p").
=  Si totusi!	Cristina Stirbu [02.Oct.05 19:06]
Of, of, of! N-am vrut sa va jignesc! Am sa ma abtin de-a-ti mai aduce vreun comentariu pe viitor, daca te superi asa de tare pe critica negativa. Cat despre traducere, o sa o fact totusi: cred ca voi rezona mult mai bine cu varianta ei in engleza... cred ca si altii.
=  ...	Claudiu Stroe [07.Oct.04 12:51]
Felicitari! Doar atat pot sa spun!!! Desi e cam tarziu.