| = oval | Ioana Barac Grigore [06.Jul.04 19:27] |
| sapai in parfum sticla goala un abur alcool infinit rafinat il cautai, il cerseai ne-ncetat un dor transparent in betia ovala nu se cocea in forja de cristal un ax trageai prin plin si nu prin gol in ceturi inspirate de la pol mereu se innoda un cerc oval cat sa incapa si pe care cale, prin gatul stramt al sticlei de parfum, prin cercurile bete, spatii goale? si nu sufla in colbul de pe drum! patratul da-l de-a dura prin ovale pana cand miezul nu se face scrum! ioana | |
| = re:alul nu | Alina Manole [06.Jul.04 23:41] |
nu suflu colbul din drum în urma pasului umbrei îi las oasele transparente iluzii realul nu există: mișcări browniene de sentimente echilibre instabile demonstrații la teoremele lui Fermat al zăpezii principiu și celelalte principii ale noastre sisteme de referință cercuri concentrice spiralice telurice mutații punctiforme între nenumitele sentimente și genele străinului în ventriculi există poezie altundeva cine continuă? | |
| = Expresiv | Albu Vladimir [07.Jul.04 00:47] |
| Frumos Alina... simplu si expresiv. | |
| = InAlt:Undeva | Claudiu Banu [07.Jul.04 09:56] |
| altundeva neintamplate iubiri imbraca apusul alb-caprui rochiile tale imi fosnesc prin nordul viselor imi fulgera in sange Dumnezeu trage lintoliul de nori ne pregateste ploaia numai eu orb intind mainile inainte nestiind ca o sa-mi spele amintirile cuvintele tacerile umbra sunt 2004 ani de asteptare in care nu am invatat sa merg mai departe dar maine | |
| = culoa-re: alb/negru | Ioana Barac Grigore [07.Jul.04 10:42] |
| ...dar maine imi va pune clopot de gala din tafta cu intarsii de lut si o maneca larga ambigua jale am uitat nu am vrut nu am vrut ascult, deja, un peisaj alb-negru dangan scobit intr-un cub circumscris si un guler inalt-circular n-am uitat nu am vrut dar am scris as recunoaste fara sa cunosc inca mi-e teama inca ma mai doare de fara iernii-toamnei-prima-verii un clopot sa imbrac fara culoare m-a apasat cu degetul in piept treci la perete si spatele drept!!! si-atunci o aripa mi-am scris si-am locuit un patrat circumscis acum, un clopot de lut am sticlit alb-negru... | |
| = cu măruntaiele la vedere | Mihaela Maxim [07.Jul.04 11:43] |
| gonesc și eu , cu ploaia, spre găurile negre...poate, spre alte dimensiuni... | |
| = ni se vedeau iubirile | Mihaela Vlasin [07.Jul.04 17:44] |
| carte de oaspeti: (100) :-) rostind șapte din șapte din ce în ce mai aspru ni se vedeau iubirile Servus! | |
| = culoare: re:miniscentă | Alina Manole [07.Jul.04 22:34] |
merg de la o vreme pe vârfurile ceasului mare încă un mit îmi locuiește călcâiul achile e un fel de pasăre cu aripi azi ascultă incertele ploi cum înfrunzitul alb crește simetric pe lună transparența e formă de existență iubirii nu doar conjunctivul între noi aripi demodate de suflet fără suflet în poezie lasă cercul înscrie un cub rămân vârfurile afară poți călca mai departe pe noapte pe sticla ceasului cartilaginos îmi rămâne umbra mâine va avea alte degete | |
| = flashdance nostalgic | Corina Dragomir [02.Oct.05 19:06] |
| un periplu complex in lumea eterica: "cerul se scurgea galben", "cresteau aceleasi ploi" tratat cu o simplitate binevenita. Chintesenta universului este revelatoare:"ieșirea de siguranță dădea mereu spre centrul pământului doar apele curgeau mai departe". Mi-a placut mult. Spor la scris Cory | |
| = sa zic nu? | Ioana Barac Grigore [08.Jul.04 10:27] |
| ...si pe fiecare se va odihni un pahar un foc si o sabie si la capatul fiecaruia un nod se va innoda de argint primit dintr-o tara exotica fara de nume un fotoliu din frisca pe fiecare amprenta si o ghicitoare nedezlegata sa ne tina de cald in digestii ce sa fac? sa zic da? sa zic nu? sa nu mai zic ce pot sa tac cu fiecare tac una din cate zece si de nimic nu ma mir sa zic da? | |
| = Alma si Ioana | Silvia CALOIANU [08.Jul.04 10:35] |
| De mult sunt suparata ca va susotiti prin subsoluri: Alma stie! De ce m-as uita la voi prin gaura pentru cheie? Daca tot e la vedere, oricum, eu zic sa va publicati dialogurile poetice asa incat sa le vada toata lumea! Multumesc pentru intelegere! :) | |
| = plouă cu gânduri | miha maxim [08.Jul.04 11:21] |
| "...prin gropi, și prin vreme" "ploua infernal, și noi ne iubeam... prin mansarde- în luna lui marte pereții odăii erau/ neliniștiți, sub desene de cretă/ sufletele noastre dansau... nevăzute-ntr-o lume concretă" dacă poate cineva să sădească aici și glasul lui Nicu Alifantis... | |
| = ... | Dana Stefan [08.Jul.04 11:31] |
| ..o mana decorata cu un sirag de cuvinte, rasucite de sapte ori sapte.. iti daruiesc o pictura, Alma. | |
| = >> Sirena? | Alina Manole [08.Jul.04 18:07] |
Dialogurile noastre sunt publicate sub formă de comentarii, iar comentariile pot fi citite de toată lumea. Sau n-am înțeles eu la ce te refereai? | |
| = ??? :) | Silvia CALOIANU [08.Jul.04 18:27] |
| Ai inteles prea bine, la ce ma refer: ti-am spus nu o data ca imi par foarte reusite poeziile tale spontane, in care uiti de consacratele tale licente poetice :). Ei, dar cum aveai sa nu-mi faci publicitate o data in plus, atragand atentia in mod deosebit cu " multindragitele" de catre mine semne >>> ? Sa-ti multumesc? :) | |
| = Sirena: firul logic | Alina Manole [08.Jul.04 18:33] |
Mulțumește-mi, Silvia, dar pe ym. Cât despre poemele comentarii, mă voi mai gândi. Ideea e că ordinea lor are un fir logic. :) | |
| = "ochiul ne era din ce in ce mai aspru" | Gelu Vlasin [08.Jul.04 21:27] |
| "ochiul ne era din ce in ce mai aspru" chiar daca ne cresteau aripile precum iluziile unor balauri din care s-au infruptat fastasmele preamaririi sau poate ca dorinta de glorie desarta zvacnea din amara desertaciune... | |
| = sapte mistere cerebrale - Alina M. | lucia sotirova [10.Jul.04 23:44] |
| ieșirea de siguranță dădea mereu spre centrul pământului Cu placere parcurg poeziile tale cerebrale, aspir amanuntele si sapte din sapte mistere dezleg... Aici - cu Jules Verne inainte - apele curg in jos si oamenii merg in sus(proverb chinez). Sau invers - e mai tragic. | |
| = re: Ioana, mâine fără duble | Alina Manole [14.Jul.04 19:42] |
| avem destul spațiu s-ă-n-u-n-e-m-a-i-j-u-c-ă-m pe luna cu majuscule locuiri în oricare dintre noi experimentăm subliminal discursul neted cu pete celeste des ochiul ne privește copilul de umbră des cântecul circumscrie cuburi în cerc sau invers ținem de mâini pătrate pe atâtea cosmogonii va trebui aici să mă întorc așa încât să fie un spațiu perfect în care tu să poți sări numai eu nu pot numele meu este unitatea de măsură pentru există un_X fără spam azi ar putea fi un mâine fără duble | |
| = Voce bine timbrată. | Alexandra Mihalcea [06.Sep.04 08:40] |
| Mărturisesc că am citit, mai întâi, din pură curiozitate, incitată puțin de comentariul tău. Pâna și tata e de acord cu tine...Eu nu!Eu cred ca nu e nici de atelier textul ăla. La tine, ca să fiu măcar acum serioasă, descopăr o voce foarte bine timbrată. Surprinde nu neapărat forța imaginii, ci capacitatea sa de a se insinua. E genul de poezie pe care o ții minte aproape fără să vrei. | |