| = gustul pleoapelor | Cristiana Miu [07.Sep.04 22:34] |
| Ochii, cale de patrundere in adancul unei fiinte, in esenta ei, in tot ce a strans si a ascuns de la nasterea lumii. Te trezesti cateodata intr-o dimineata incarcata doar de amintiri a ceea ce a fost, ar fi putut fi sau poate chiar va fi. Care-i oare gustul pleoapelor ei? Poate ti-l vei aminti maine dimineata, devreme, cand prima raza verzuie se va rasfrange pe perna. | |
| = de lucrat | pusca ioan gabriel [07.Sep.04 22:55] |
| serbane... 35 de texte si inca nivel 0. ??? Nu iti da de gandit? am dat o diagonala prin textele domniei tale. Sunt lucruri care promit , ca jocul de cuvinte din 'Nevermind',(inconjurai) dar si lucruri care se repeta obsesiv ca aceasta 'trecere in spatele pleoapelor iubitei'.Ideia in ansamblu nu este deloc rea.. chiar imi plac aceste incursiuni pe care le faci -mai inspirate sau mai putin- in spatele unor pleoape - am retinut- "cazand tomnatic". Cred ca esti la stadiul de hai-ku-uri diluate... incerci sa desenezi o clipa dintr-o imagine dar inca nu ai toate instrumentele cu care sa executi aceasta 'vivisectie a momentului'.Am retinut din acest text si nuanta : " murmurand de lumina" care ma duce la alt tex de al tau in care aminteai de un 'rogvaiv' :) . Ma incanta sa observ ca inclinarea nu este spre o poezie sumbra, cu accente de suicid juvenil ci se indreapta catre lumina , culoare si miresme. Finalul acestui text eu il vad ca fiind o 'nastere' fiecare ridicare a pleoapelor si un rasarit aceeasi ridicare. Dar pentru ca efectul acesta sa fie pe deplin redat ar mai trebui o picatura reintrat pe text. Este bine pentru inceput..Sper ca timpul sa confirme ceea ce iti doresti cel mai si cal mai mult..:) | |