= Virgil | Novleanu Iarina [29.Oct.04 08:05] |
Eu i-as fi zis poveste:) Intotdeauna trebuie sa fiu atenta la ultimul cuvant care se leaga de urmatorul, intr-o armonie admirabila si curg asa pana la final.Rezultatul este o muzicalitate aparte. Mi-a placut mult. | |
= Iarina | Virgil Titarenco [29.Oct.04 08:16] |
:) Da, poate ai dreptate. Mă mai gîndesc. Spui cuvinte frumoase. Mă bucur să pot să privesc textul și cu ochii tăi. | |
= Virgil | Gabi Schuster Cărărușe [29.Oct.04 12:26] |
--cerul mușcă leneș golul ferestrei-- voll treffer, cuvintele acestea ma lasa sa ma gandesc la orice. Mie mi-ar fi fost de ajuns ca sa imi pot imagina toamna. Restul putea sa si lipseasca :) | |
= Virgil | Albu Vladimir [29.Oct.04 17:19] |
Un text bun Virgile... imi place. "încălzindu-se în aburi de ceai vienez orașul e ca un sac plin de pisici adormite"... o atmosfera cumva de iubire in timpul razboiului. | |
= Începi să ma uimești cam des, nu crezi? :P | Alexandra Mihalcea [30.Oct.04 01:32] |
"orașul e ca un sac plin de pisici adormite" Numai versul ăsta e destul ca să justifice un poem. Restul e simplă montură, dar cu atât mai bine. | |
= pentru Gabi, Alexandra și Azrail | Virgil Titarenco [30.Oct.04 03:17] |
Gabi, Gabi, și totuși nimic de ce ne-ar place să lipsească nu lipsește. De aceea poate uneori iubim, alteori urîm toamna. Azraile, dacă zici tu. Cum la noi mai tot timpul fac americanii cîte un război cred că e etern valabilă :))) Alexandra, nu știu dacă e o simplă montură. Cred că e chestie de percepție. Probabil că ești tu sensibilă la o anumită lirică. Uite mie îmi place imaginea cu vîrcolacii privind la meci prin găurile din tavan. Dar și asta nu tot timpul. :) mulțumiri tuturor. | |