Într-o vreme când unele festivaluri nu se mai țin, se restrâng sau se amână, iată că la Vama, în Bucovina, în perioada 6-8 iulie 2012, s-a desfășurat prima ediție a Festivalul Internațional de Satiră și Umor "Umor fără frontiere in Þara de Sus".
Nici căldura sufocantă, nici distanța mare nu i-au împiedicat pe invitați să sosească vineri, în frumoasa comună Vama, care cum au putut: unii cu trenul, unii cu autobuzele, unii cu autoturismele și unii cu nevestele. Cazarea s-a făcut la câteva pensiuni turistice din Vama, de primirea și repartizarea oaspeților ocupându-se personal directorul festivalului, dr. Sorin Cotlarciuc .
Conform programului, după-amiază, am facut o vizită la Muzeul Oului din Vama. Aici am fost întâmpinați cu pâine și sare, conform obiceiului locului.






Dan Norea luând ca un adevărat stolnic " credința " , oferită de secretara festivalului, ing. Cătălina Orșivschi, în costum tradițional bucovinean, înaintea marilor voivozi ai epigramei românești…

Muzeul Oului din Vama ne-a fost prezentat de prof. Letiția Orșivschi, în costum popular, cea care , cu o pasiune incredibilă, a reușit să strângă, în peste 12 ani, cea mai numeroasă colecție de ouă din România, cuprinzând peste 3000 de exponate, structurate pe două secțiuni: ouă din Bucovina încondeiate, multe lucrate chiar de mâna ei, și ouă din întreaga lume, realizate în tehnici specifice fiecarei țări, unele adevărate rarități , cum ar fi un ou de emu, decorat prin zgâriere de un aborigen acum peste 100 de ani și un ou de porțelan din Austria imperială, având și el peste un secol vechime.



Desigur că un asemenea prilej nu putea fi scăpat de epigramiști, Vasile Larco fiind ca de obicei cel mai rapid:

La muzeul Ouălor

O-ntrebare nu prea nouă,
Grea precum e noaptea boala;
Că-s atât de multe ouă,
Cin’ le ține socoteala!

Ion Moraru din Galați i-a facut și el o dedicație Letiției Orșivschi, creatoarea Muzeul Oului din Vama:

Scriind și iubind epigrama,
Acum adevăr vă spun vouă:
Văzut-am aicea la Vama
Pe prima femeie cu… ouă !

Apoi, Vasile Vajoga a dat citire poeziei "Părerea mea!...” , în care a rezolvat în versuri celebra enigmă: "Cine a fost întâi: oul sau găina?" . Pentru a nu vă ține cu sufletul la gură, redau aici doar ultima strofă:

… Așa că fără doar și fără poate,
Þinând corect de argumente seama,
Eu cred că mai întâi și-ntâi de toate
A fost… „Muzeul oului„ din Vama!

Și cum intotdeauna există și cârcotași, Cătălina Orșivschi și-a notat grijulie în agendă:

Ce vă spun nu-i o poveste:
Altu-atenția-mi atrase
Că-n colecție nu este
Nici un ou de-al lui Năstase.


Foto-ghicitoare: Oare ce strălucește aproape la fel ca un ou ?

Sâmbătă dimineață am vizitat o expoziție de sculptură în lemn și pictură a talentului meșter octogenar Olaș Dragoș.



Apoi am vizitat expoziția de caricaturi din holul Căminului Cultural, organizată cu ocazia festivalului, iar în continuare am participat la un spectacol emoționant, organizat în fața Primăriei din Vama, dedicat domnitorului Ștefan cel Mare, al cărui rol l-a interpretat cu mult har actorul Cornel Constantin Simionescu, asistat de câțiva oșteni și răzeși cu buciume, în costume de epocă.



Petru Brumă, un talentat umorist constănțean, inspirat de eveniment, a raportat în final, ca un adevarat agent FBI moldav:

- Măria ta, vești rele dau pândarii –
Răsună-n codri buciumul restriștii,
Am alungat iar spre Bugeac tătarii,
Dar dau năvala-n Vama umoriștii!

După terminarea reprezentației, ne-am întors la Căminul Cultural unde, într-o atmosfera fierbinte, sala fiind destul de mică, a avut loc festivitatea de decernare a premiilor festivalului.
La masa prezidiului, au luat loc academicianul Mihai Cimpoi (Moldova), George Corbu - președintele UER, Emilian Marcu - poet, dr. Sorin Cotlarciuc - directorul festivalului, Doina Cernat - secretarul Primăriei Vama, Daniel Corbu - poet, alături de mai multe personalități locale și sponsori ai festivalului.


Mihai Batog-Bujeniță prezentând laureații festivalului

Festivalul s-a desfașurat pe patru secțiuni, tema concursului fiind ״Lăcomia״.
La cele trei secțiuni de literatură umoristică au fost 262 de participanți din România și din alte șapte țări : Australia, Israel, Canada, SUA, Germania, Ucraina și Moldova .

Juriile au avut următoarea componență:

Secțiunea epigramă:

1. Vajoga Vasile - membru al Academiei Libere "Păstorel", membru al U.E.R.
2. Haivas Mihai - cercetător științific, Academia Română, filiala Iași, membru al U.E.R. și al ALPI (Asociația Literară „Păstorel” Iași)
3. Ianuș Emil - membru al Cenaclului Literar "Nectarie", membru al U.E.R.

Secțiunea poezie:

1. Steiciuc Carmen Veronica - membră a Cenaclului Literar "Nectarie", membră a U.S.R.
2. Deutsch Eugen - membru al ALPI și al Cenaclului Academia Liberă "Păstorel", membru al U.E.R.
3. Larco Vasile - președinte de onoare al Cenaclului Literar "Nectarie", membru al ALPI, membru al U.E.R., membru al U.S.R.

Secțiunea proză scurtă:

1. Batog-Bujeniță Mihai - președinte al ALPI și al Academiei Libere "Păstorel"; membru al U.E.R., membru al U.S.R.
2. Cernat Ion - membru al Cenaclului Literar "Nectarie"
3. Sasu Mugurel - membru al Cenaclului Literar "Nectarie"

Secțiunea caricatură:

1. Pânzaru Mihai-Pim - membru al Cenaclului Literar "Nectarie"
2. Olaș Doru-Ghiocel - membru al Cenaclului Literar "Nectarie"
3. Bercea Radu - membru al Cenaclului Literar "Nectarie"



Premiile acordate au fost următoarele:

1.Secțiunea epigramă:

Premiul 1 - Gheorghe Bâlici , Moldova
Premiul 2 - Ion Diviza , Moldova
Premiul 3 - Dan Teodor Danilă , Bacău

2. Secțiunea poezie:

Premiul 1 - Lucian Perța , Vișeu de Sus
Premiul 2 - Ionel Iacob Bencei , Timișoara
Premiul 3 - Grigore Chitul , Bistrița

3. Secțiunea proză scurtă:

Premiul 1 - Florin Alexandru , Făgăraș
Premiul 2 - Daniel Schor , Israel
Premiul 3 - Andy Ceaușu , Israel

4. Secțiunea caricatură:

Premiul 1 - Topan Cristian , București
Mențiune - Andy Ceaușu , Israel

După festivitatea de premiere, a urmat lansarea Antologiei de umor rural , culeasă de Emil Ianuș și Nelu Vasile, care au distribuit tuturor participanților volumul cu autografe. Inspirat de această ocazie, Vasile Larco, cu cartea in mână, a făcut imediat o...

Apreciere rurală

Cum ״ Veșnicia s-a născut la țară ״,
Cu certitudine se poate spune
Că satul românesc e o comoară
Din care se tot ia și nu se pune .

După ora 15, ne-am deplasat cu toții la pensiunea Lucreția****, unde, într-un cadru rustic, s-a desfășurat masa festivă. Pe parcursul mai multor ore, participanții au asistat la un recital de muzică ușoară al actorului Cornel Constantin Simionescu, care a dovedit că are și calități vocale excelente. Tenorul Ursan Sorin Delaclit a susținut și el un scurt recital, cântând câteva arii celebre dintre care nu au lipsit “La donna è mobile“ din opera “Rigoletto” de Giuseppe Verdi și “Nessun Dorma“ din opera “Turandot“ de Giacomo Puccini.



Poza membrilor Agonia , plus un intrus: Grigore Chitul și Dan Norea (în picioare) și Marian Grigore Dobreanu, Lucian Perța, Ion Diviza și Vasile Vajoga (așezați)

Pe parcursul întegii după-amiezi, alternativ cu programul muzical, s-a desfășurat și recitalul epigramiștilor participanți, care au dat și interviuri pentru posturile regionale de televiziune.
A avut loc și un concurs fulger de epigrame cu rime date (păun / molid), câștigătorii fiind, în ordine: Lucian Perța, Dan Norea și Emil Ianuș.
Iată epigramele primilor doi clasați:

Casa Lucreția

N-a fost ușor să mă decid,
Mi-e foarte greu, dar totuși spun:
La Vama,-n umbră de molid,
Se crede-orice poet… păun !
(Lucian Perța)

Ghicitoare

Vânător destul de bun,
‘Nalt, vânjos ca un molid,
I-au smuls coada de păun
Și-a ajuns la suicid !
(Dan Norea)

Au avut loc, de asemenea, dueluri epigramatice spumoase, spre deliciul întregii asistențe.
Aflat într-o formă de zile mari, maestrul Ionel Iacob Bencei, cu vocea lui inconfundabilă, mi-a spus următoarea epigramă memorabilă:

Profanare peste 500 de ani

Ticăloși m-or lua din ladă,
Ca să-mi scoată un dentist
ADN-ul și să vadă
Dacă-am fost epigramist!



Grigore Chitul , Dan Norea (în picioare ) și un epigramist cât trei : Ionel, Iacob și Bencei (așezat )

Duminică dimineața am vizitat Stâlpul lui Vodă, o coloană din gresie poroasă, ridicată în anul 1717, din porunca domnitorului moldovean Mihai Racoviță (numit Struțocămilă de Dimitrie Cantemir în "Istoria ieroglifică"), în urma campaniei sale victorioase din Transilvania asupra armatei austriece.



Stâlpul lui Vodă

A urmat, apoi, o vizită la Centrul rezidențial de bătrâni "Geana", o construcție ultramodernă, realizată cu fonduri europene, în care sunt cazați în condiții excelente 36 de pensionari.



Din păcate, după această vizită, am fost nevoit să plec si eu spre casă, din motive personale, iar pentru a vă putea prezenta câteva imagini de la turul mănăstirilor , care a avut loc în continuare, am solicitat ajutorul secretarei festivalului, Cătălina Orșivschi. Foarte amabilă, dumneaei mi-a trimis mai multe poze și materiale documentare, foarte utile la redactarea acestui material, fapt pentru care, profitând de ocazie, îi mulțumesc călduros.

Prima mănăstire vizitată a fost Voroneț.



Epigramiștii la Judecata de Apoi

La mănăstirea Voroneț, ctitorită de Ștefan cel Mare, este înmormântat cuviosul părinte Daniil, sihastru și duhovnic vestit. Biserica mănăstirii a fost ridicată în anul 1488. Pictura interioară a bisericii datează, în cea mai mare parte, din timpul lui Ștefan cel Mare, din anul 1496, iar pictura exterioară a Voronețului, care datează din timpul domniei lui Petru Rareș, este socotită cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești, frescele distingându-se prin coloritul lor viu, în care predomină celebrul "albastru de Voroneț".

Următorul popas a fost la mănăstirea Humor.



Mănăstirea Humor a fost ctitorită în anul 1530, de către marele logofăt Toader Bubuiog, biserica neavând turle, culoarea specifică a picturii exterioare a mănăstirii fiind roșu-cărămiziu.

Următoarea oprire a fost la mănăstirea Sucevița.



Mănăstirea Sucevița a fost a fost construită între 1582–1584, de frații Irimia, Simion și Gheorghe Movilă, ca o cetățuie, pentru a rezista unor eventuale atacuri. Culoarea predominantă a picturii exterioare este verdele.

Punctul final al turului mănăstirilor a fost mănăstirea Moldovița



Mănăstirea Moldovița a fost ctitorită în anul 1532 de domnitorul Petru Rareș, una din cele mai cunoscute picturi exterioare fiind "Asediul Constantinopolului", în care este evocată intervenția Maicii Domnului în anul 626, în timpul asedierii acestei cetăți de către perși.

Aici se încheie cronica mea, nu înainte de a-i mulțumi și lui Dan Norea pentru fotografiile trimise și pentru indicațiile sale prețioase, fără de care nu aș fi reușit să duc până la capăt această grea sarcină!