Emanuel Mihail Pătrăscioiu din București este absolvent al Școlii Populare de Arte, absolvent al Facultății de Muzică, secția Pedagogie muzicală, master Arte Muzicale. Pictează,cântă, este pasionat de fotografie,de filosofie, scrie poezie, traduce din lirica americană. Cel mai bine se exprimă în versuri.
Este autorul a 5 volume de poezie, cel din urmă fiind lansat anul acesta, la sfârșitul lunii aprilie, în cadrul evenimentului cultural Serile Literare Isis.


În curs de apariție, cel de-al șaselea volum - Ubermensch- Colecția de carte Isis, va fi lansat până la sfârșitul anului.

Emanuel Pătrășcioiu, un ubermensch al celor mai frumoase arte – pictură, muzică, poezie, fotografie artistică – reușește să creeze printr-o simbolistică de excepție anumite stări, asociind nume grele din cultura universală sau titlul unor compoziții muzicale célèbre, cu elemente monderne, realizând astfel o stilistică autentică, rafinată, aparținând unei lumi în care nu se regăsește oricine.

Fiind muzician de profesie, anumite stări îi sunt transmise de fundalul melodic al basului, așa cum descoperim în poezia ,,Decăderea,, - obsesie muzicală pe care o asociază cu scrierile lui Poe - Berenice și Masca morții roșii.

Nici pictura nu este lipsită din creațiile tânărului Emanuel. Își alege ca simbol arta lui Pollock, un amestec de culoare și imagini nedefinite, pentru a crea un moment de trăiri intense între el și iubita sa.
,,Berea neagră pe care o turnam peste tine,/ Era precum stropul de culoare și inspirație al lui Jackson Pollock/... Pântecul și sfârcurile tale par o pânză creată special/ pentru "action- painting".

Alte simboluri de natură religioasă au o conotație antonimică în versurile lui Emanuel Pătrășcioiu. Marea Moartă, din poezia ,,Măr al Sodomiei’’ naște iubirea, dincolo de trăirile pământești, transformând-o pentru câteva clipe în simțiri edenice. Îndemnul îndrăgostitului către eternitate se finalizează cu pragmatismul vieții reale, cu irezistibilul imbold către păcat. ,,hai să ne facem un cuib din tămâie/și să lăsăm să ardă ceea ce va trebui să se nască/ Îmi place idee mi-ai spus/iar eternitatea ne-a făcut vânt de îndată...’’.

Elementele moderne formează un ansamblu ludic de cuvinte atingând apogeul liricii lui Emanuel Pătrășcioiu. Ironia subtilă schimbă registrul obișnuit al poeziilor simbolist-moderne. ,,Cap de mort cu touch screen’’ este lumea văzută altfel, ca ,,videoclipurile pe Iphone,// în HD, LA 720,/ știu, știu că e doar/ o imitație.// Oamenii par/ aplicații iar eu,/ un software.’’
Pian, avangardistul Prokofiev și ,,dragostea celor trei portocale,, Maddalena, război și pace după Tolstoi, sunt doar câteva simboluri care descoperă mesaje, imagini, alegând ambiguitatea, marcă a simbolismului, pentru a da conotații diferite poeziei. ,,neomodelismul relației noastre,, mi se pare o idee inspirată pentru că implică trinitatatea, o nouă credință atotputernică într-o relație dumnezeiască. Este genul de poezie care pune pe gânduri cititorul, provocându-l să caute înțelesul jocului de cuvinte, profunzimea simbolurilor.

Erotismul în poezia lui Em este un amalgam de senzații simțite când de bărbatul artist, rafinat, sentimental -,,Ascultam Rammstein în timp ce îi pictam/cu umbra arsă pielea-i de pânză./Ea emana Soare și parfum de flori de cireși’’(Parfum de flori de cireși), când de rocker-ul pătimaș care iubește fără rețineri -,,Plăcerea de a o avea mă cufundă între cracii ei anaconda; eram stors de viață la fiecare respirație făcută; m-am trezit inghițit...’’(Anaconda)

,,Hipotermic’’mi s-a părut a fi o lectură specială prin construcția făcută sub forma unei mini-piese de teatru în care personajele sunt: povestea, frigul și eul. Din nou Em apelează la simboluri, de data asta venite din literatură, el făcând referire la ,,Mantaua lui Gogol’’, văzută ca un scut veșnic rămas în apărarea literaturii clasice de valoare.
Nu pot spune despre poezia lui Emanuel Pătrășcioiu că este perfectă, dimpotrivă, e perfectibilă . Spun doar că potențialul este imens și cu siguranță vom mai auzi acest nume în viitor.