În zilele de 22-23 mai 2015, s-a desfășurat la Bistrița cea de-a XXXI – a ediție a Festivalului internațional de satiră și umor Mărul de Aur.
Organizatorii acestei ediții a Festivalului au fost: Primăria Municipiului Bistrița (Consiliul Local), Asociația Națională a Caselor de Cultură ale Sindicatelor din România, Centrul Cultural Municipal ”George Coșbuc” Bistrița, Casa de Cultură a Sindicatelor Bistrița, în colaborare cu Uniunea Epigramiștilor din România, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița și Asociația Umoriștilor Bistrițeni.
Concursurile de GRAFICÃ SATIRICÃ., respectiv de CREAȚIE LITERARÃ.
au avut aceeași temă: ”SÃPÃTURI ȘI ALTOIRI”. .
La Creație literară. s-a putut alege între a trimite epigrame (trei epigrame la temă și două epigrame la temă liberă), schițe umoristice (două, la temă) și poezii umoristice cu formă fixă (două, la temă). S-a putut participa și cu mai multe genuri..
A fost și o subsecțiune de creație literară in volum, pentru cărți publicate în perioada aprilie 2014 - aprilie 2015.
Din păcate, nu am ajuns vineri la timp pentru a prinde, la Galeriile Centrului de Artă Tradițională ”CASA CU LEI”, . deschiderea oficială a festivalului, vernisajul Salonului internațional de Grafică Satirică ”MÃRUL DE AUR- 2015” - Ștefan Popa Popa`s., vernisajul Expoziției personale Gabi Rusu. din Tg.Mureș și premierea laureaților concursului de grafică satirică;
O imagine am, mulțumită prietenului Dorel Lazăr.



Am ajuns deci vineri seara la cochetul Hotel Cora, unde am fost cazat la ultimul etaj, singur... N-am întrebat, dar presupun că așa se procedează la Bistrița cu câștigătorii Mărului de Aur...



A fost o cină plăcută, la care am cunoscut lume nouă: pe oaspeții din Banatul Sârbesc, pe Claudiu Șimonați din Geoagiu – o mare figură, dar i-am reîntâlnit și pe vechii prieteni, hârșiți de-acum în festivaluri de umor, că mă și mir cum de nu s-au săturat de-atâtea drumuri (eu nu!).
Sâmbătă dimineața, după micul dejun, ne-am deplasat cu microbuzul la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare Pomicolă, Bistrița., unde l-am avut ca amfitrion pe directorul acesteia, reputatul inginer Ioan Platon., om de spirit, jovial și atent cu toată lumea.
Aici s-a discutat ”CU SERIOZITATE DESPRE UMOR” ., cei mai în formă oratori fiind d-l Platon, George Corbu - președintele UER, apoi Ionel Stoiț și Vasile Barbu din Banatul Sârbesc.. Aceștia din urmă s-au arătat nemulțumiți de faptul că românii de acolo își pierd, încet, încet identitatea, pentru că scriitorii nu sunt sprijiniți nici de autoritățile locale nici de România. Și-ar dori să scoată o revistă periodică de umor, să facă un festival de umor, la care să invite români de pretutindeni, dar nu au fonduri...
S-au spus apoi epigrame de către fiecare participant, îndemnați fiind pe rând de Ananie Gagniuc, cel care a strălucit, ca de obicei, în proză...



S-a trecut la tradiționalul concurs pe rime date.. Ca de obicei, din neatenție, neglijență sau mai știu eu ce, nu am ”salvat” catrenele participante, nici măcar pe cele premiate, dar îl știu pe al meu, unul dintre ele. Am speculat faptul că printre participanții la Festival a fost și tânăra și frumoasa Raluca, secretara d-lui Câțcăuan, directorul Casei de Cultură a Sindicatelor din Bistrița:

Rimele date au fost putere. și natură..
Citez din memorie:

Cu gândul la secretara d-lui Câțcăuan.

Eu cred c-aș căpăta putere
Trăind cu fructe din natură,
Dar nu c-un colier de mere:
Cu două... din a ei făptură.

Intuind că versurile mele vor fi apreciate la adevărata valoare a... Ralucăi, în așteptarea rezultatelor am făcut o poz(n)ă tematică:



Ei bine, câștigătorii, desemnați de un juriu alcătuit din George Corbu, Alexandru Olteanu, Grigore Chitul și Ioan Platon, au fost Ionel Stoiț din Banatul Sârbesc, Mihai Sălcuțan, din Buzău și subsemnatul, firește.



Ne-am mai pozat printre flori, ne-am mai ironizat unii pe alții, ne-am mai rupt pantalonii printre trandafiri în timp ce ”hărțuiam” doamnele (Lucian Perța pe Firuța Perța), apoi am trecut la cea mai plăcută parte a întâlnirii de la Fermă: savurarea gogoșilor stropite cu țuică de Bistrița și cu vin roșu.



Abia acum s-au dezlănțuit cu adevărat gurile de foc umoristic, încât cu greu ne-am lăsat duși la microbuzul care ne căra... tot la masă, la Hotel Cora.
Masă, siestă și deplasarea pe jos la Teatrul de Vară. pentru Gala Laureaților concursului de umor ”Mărul de Aur” 2015. .
În drum spre Teatrul de vară, m-am așezat, de probă, pe locul pregătit mie de către bistrițeni pentru eternitate. Mă mai gândesc dac mă voi împietri pe acel soclu...



Cum am ajuns înainte de vreme, ne-am așezat la o bericică, sub o umbrelă din preajma teatrului.
În fine, premierea, în prezența primarului Ovidiu Crețu., care a ținut o scurtă alocuțiune în care și-a arătat sprijinul necondiționat pentru această frumoasă manifestare culturală.

Premiile. (voi scrie câte un catren din ”Bobârnacul”, revista de umor care a publicat textele premiaților):

Secțiunea CREAȚIE LITERARÃ:

Mențiuni:
Ica Ungureanu, Buzău
ORA DE GEOGRAFIE.
Deși râdeau colegii, bată-i vina,
Eu unul sunt convins că n-am greșit
Atunci când am răspuns că Argentina
E-n vestul Europei... la cerșit.

Gheorghe Bâlici, Chișinău
INVIDIE.
Fiind la școală altoit,
Ca pomul cel udat cu apă,
În viață am mai și rodit,
De-aceea unii mă ca sapă...

Ioan Filimon, Alba-Iulia
LA REVOLUȚIE.
Vechea, comunista ceată
”Altoită”-a fost de gloată
Și... (surpriză, dragii mei!)
Din altoi răsar tot ei.

Laurențiu Ghiță, București
INVOLUȚIE.

Când munții noștri aur poartă,
L-așa un stadiu-am fost aduși,
Încât cerșim din poatră-n poartă
...Că ne-au gonit de pe la uși!

Constantin Tudorache – Ploiești
SPOVEDANIE.

Spun cinstit și ușurat,
Să mă ierte Dumnezeu:
Dintre cei ce m-au săpat,
Mulți am ”altoit” și eu.

Nicolae Zărnescu, Slatina
NEVASTA CENACLISTÃ.

Când de-acasă se-nvoiește,
Stând prea mult la o agapă,
Chiar de nimeni nu o ”sapă”,
Soțul tot o altoiește.

și
Alexandru Țiclea, București


Premiul III - Vasile Larco din Iași,
SOȚUL DRÃGÃLAȘ.

Avea o soață ca o floare,
Cu buze dulci, superbe gene,
Și o ținea ”în puf și pene”...
Doar până a-nceput... ”să zboare”!

Premiul II - Ioan Fîrte din Baia Mare

SINGUR PRINTRE PRIETENI.
Când ești bogat te vezi înconjurat
De falși prieteni și femei inculte,
N-ai cui s-o spui, te simți însingurat...
Doar DNA-ul știe să te-asculte.

Premiul I - Petru-Ioan Gârda. din Cluj-Napoca (nu se mai satură ăsta!)

LA FERMA POMICOLÃ.
Treaba nu prea merge bine,
Când vezi pomii-ți piere chefu’;
Dacă mă-ntrebați pe mine,
Eu l-aș altoi pe șefu’!

Un premiu special al juriului a primit Vasile Barbu. din Uzdin, Voivodina, care a recitat o poezie în grai bănățean, foarte apreciată de public.



Secțiunea VOLUME PUBLICATE:

Ionel Stoiț. din Voivodina, pentru volumul “Hai cu mine în coșie”,
Mihai Sălcuțan. din Buzău, pentru volumul "Pseudomorfologia dionisiacă
Mihai Haivas. din Iași pentru volumul "Semințe din dovleacul meu"
Lucian Perța. din Vișeul de Sus pentru volumul "No așe!"
Laurențiu Ghiță, Ananie Gagniuc și Petru-Ioan Gârda. pentru volumul colectiv "Umor... 3G".
Dorel Lazăr. din Alba Iulia - Premiul revistei „Bobârnacul”, pentru volumul “Cartea cu prieteni”.
După premiere s-a desfășurat un foarte atractiv spectacol, cu protagoniști de marcă: .Magda Pușcaș. din Cluj-Napoca - folk, Ovidiu Mihăilescu și Dan Caramihai. – folk, .Grupul Vouă. – scenetă umoristică.


Dan Caramihai, Ovidiu Mihăilescu, Adrian Fetecău

Seara a fost o cină festivă. la care s-au dăruit cărți, s-a râs și s-a povestit cu voci în crescendo, așa cum se întâmplă la agapele la care băutura e mai multă decât pot duce mesenii. (Dar ne-a trecut).
Excepție: maestrul Leonte Năstase care, tăcut, în timpul meselor, între două linguri și-o furculiță, creează neobosit portrete celor din fața sa.



Mie mi-a făcut două. Îi pozez cu drag, pentru că îmi vede sufletul de copil dincolo de masca individului trecut de șase decenii...



Dimineața eram freș. Ne-am luat rămas bun, cei care mai eram încă prezenți și am plecat care încotro. Eu, spre Cluj-Napoca, împreună cu Ioan Filimon din Alba Iulia – șoferul și apropitarul mașinii, Lazăr Dorel și Claudiu Șimonați.
N-am făcut o poză agonică, poate pentru că am fost puțini (Noni Gagniuc, Grigore Chitul și Alexandru Oltean) și pentru că Grigore Chitul era mereu pe picior de fugă acasă, deoarece își scăpase casa pe mâna unor meșteri și ăia spărgeau tot ce (mai) era întreg. De, nu toată lumea le are cu umorul...
Mulțumiri gazdelor - lui Alexandru Câțcăuan, Alexandru Oltean, Grigore Chitul, Ioan Platon, Radu Ivan și celorlalți care au făcut eforturi pentru ca o nouă ediție a Mărului de aur. să fie memorabilă. În orice caz, eu n-aș putea s-o uit...