agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Apoi reîncepe forfota obișnuită
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-07-12 | |
Și în acest an, creatorii de grafică satirică și de literatură umoristică și-au încercat penelurile și condeiele, la Gura Humorului, oraș care, în perioada 16-18 iunie, a devenit capitala umorului. Organizatorii festivalului au fost: Consiliul Județean Suceava, Primăria Gura Humorului, Primăria Mănăstirea Humorului și Centrul Cultural Bucovina. Dacă la grafică satirică s-au înscris artiști plastici din toate continentele, exceptând Antarctica, la literatură umoristică au participat circa 60 de concurenți.
Este cunoscut faptul că, în Bucovina, ospitalitatea este la ea acasă. Datorită domnului Constantin Moldovan, primar în Mănăstirea Humorului, dar și un talentat poet și epigramist, am avut parte de cazare la pensiuni confortabile. Pensiunea Collada, unde am fost cazată împreună cu colegele de scris, Cătălina Orșivschi, Sanda Nicucie și Mălina Constantin, ne-a oferit o ambianță deosebită. Vineri, 16 iunie, la Casa de Cultură din Gura Humorului a avut loc deschiderea oficială a festivalului, dar și Gala olimpicilor humoreni – elevi merituoși, răsplătiți cu o tabără la mare. Seara s-a încheiat cu piesa „Zadarnicele chinuri ale dragostei” de William Shakespeare, interpretată de actorii Teatrului Municipal „Matei Vișniec” Suceava (director: Carmen-Veronica Steiciuc, regia: Alexandru Bogdan). Sâmbătă, la Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina a avut loc vernisajul expoziției „Salonul Internațional de Caricatură”, amfitrioană fiind doamna Elvira Romaniuc. De acolo, am plecat în excursie, la Ipotești. Am revenit, cu drag, la Casa Memorială „Mihai Eminescu”, unde doamna Lucia Olaru Nnenati ne-a spus lucruri neștiute despre istoria acelor locuri. Seara, la Casa de Cultură a avut loc recitalul epigramiștilor, urmat de un spectacol Stand Up Comedy, căruia i-am dedicat următoarea epigramă: La un spectacol Stand Up Comedy Aproape toți au râs cu foc Și chiar nu mai contează dacă Vreo doi-trei tipi n-au râs deloc. ... Ei nu știau să se prefacă! A urmat cina festivă, la Pensiunea Carmen Silvae. La concursul ad-hoc, pe rime date (bere și mustață) au fost premiați epigramiștii Vasile Vajoga, Ioan Toderașcu și Constantin Tudorache. Duminică, a avut loc festivitatea de premiere și un spectacol extraordinar susținut de grupul umoristic Divertis. Scriitorul Cornel Udrea, președintele juriului, alias Cornelius Felcer Universitar, a oferit, celor interesați, flacoane de... Naivitin, comprimate filmate cu camera ascunsă. Graficienii prezenți au lucrat la foc continuu, aproape toți participanții dorindu-și caricaturi. Și, ca o dovadă că nu numai eu am fost impresionată de atmosfera plăcută de la acest festival, voi încheia cu impresiile relatate de Ananie Gagniuc: „Am venit din fundul mării la Gura Humorului, de dragul umorului. Cel mai barosan moldovean, Constantin Moldovan, ar trebui să organizeze câte un asemenea festival măcar lunar! Șacali ai slovelor scrise cu humoristice pastișe ne-am revăzut, văzut și-am beut, până nu ne-am mai văzut (cum a încondeiat Toderașcu Ioan într-o epigramă). Tre’ să trec și părțile negative ale manifestării: prea multă mâncare, prea puțin timp, prea frumoase bucovinence, prea ospitalieri humorenii!” Cum aș putea încheia mai frumos aceste rânduri despre festival, decât cu un sonet pe care gazda noastră, Constantin Moldovan, ni l-a dedicat? Sonet pentru prieteni Vă scriu, din nou, cu roșu de Humor Și vă îmbrățișez, pe fiecare, Cu tot albastrul cerului sub care Ați dăruit și ați primit umor. Rămân povești, povești nemuritoare, Cu întâmplări pe placul tuturor Și îmi va fi, întotdeauna, dor Să fiu cu voi...E chiar o încântare. Cândva, desigur, toți vom înțelege Ce-nseamnă libertatea de-a alege Să fim corecți și mândri, -n mod firesc, Să nu conteze cine e mai "mare", Că este loc, suficient, sub soare... Prietenii mei dragi, vă mulțumesc! *** PALMARESUL FESTIVALULUI La secțiunea „Epigramă” Premiul I ex aequo Florin Rotaru (Buzău) Condiție necesară Oricât de fin artist te crezi Și-ncerci o abordare nouă, Pe-un șef, să îl încondeiezi, Ar trebui să ai și ouă. Moștenire culturală Românii, talentați cum le e datul, Transformă-n artă totul magistral, Iar astăzi a ajuns încondeiatul Tradiție... și sport național. Marian-Adrian Grăjdeanu (Iași) Sfat... De vrei să-,,ncondeiezi”, tu ține seamă De personaj, de funcție, de rang, Fiindcă-n fiecare epigramă Se poate-ascunde câte-un bumerang! Oul CNSAS Privind spre oul închistrit, constat Că e mirific, însă, din păcate, E totuși, mai puțin încondeiat Decât am fost eu la Securitate!... Premiul al II-lea – Nicolae Bunduri (Brașov) Nedumerire Despre doamna cea fardată Se întreabă o mamaie: E la ochi încondeiată Sau o fi mâncat bătaie? Confraților mei, loiali Le spun stimaților confrați, Știind că nu am ce ascunde: Când vreți să mă încondeiați, Vă las, ba chiar vă spun și unde Premiul al III-lea – Gheorghe Bâlici (Chișinău) Impactul minciunii Minciuna când e defăimare, Spun cei pățiți că ar avea, Pe lângă scurtele-i picioare, O mână lungă, dar și grea!... Perfecționistul bârfei De-i vine bârfa dintr-o parte Și-i pare cam nereușită, El n-o transmite mai departe, Cât nu-i și îmbunătățită… Mențiuni – Eugen Sfichi (Bacău) Încondeierea unei epoci Vorba unor găinari Puși pe fapte mult mai mari: Cine fură azi un ou, Măine fură un cargou. Încondeiere la serviciu Ți-e șeful comparat Cu un cocoș, că-mbină Orgolii de magnat Și minte de găină. Vali Slavu (Aninoasa) Duel epigramatic, în familie Când ginerele-o-ncondeia, Glumeață tare, soacra lui O replică-a ținut să-i dea... Dovadă... -n frunte, un cucui! Unui epigramist care-și încondeiază confrații Când epigrame vrea să scrie, Își ia al său condei divin, Dorind să-l moaie-n ironie, Dar nimerește în venin. Ion Moraru (Galați) Incident la împistrire Când pe-un ou, în ,,deco-art”, Îl încondeia cu tocul, Dinăuntru lui a spart Coaja, cineva cu ciocul! Dispută feminină la claca de încondeiere Constat că-i o metodă nouă Mai simplă dintre toate cele: În timp ce împistrează ouă, Se-ncondeiază și-ntre ele! La secțiunea „Poezie umoristică” Premiul I – ex aequo Bratu Daniel (Vânători,Iași) Plai de noi E-așa liniște și pace… Zboară fluturi prin văzduh, Pe pământ, la dobitoace, se pogoară sfântu` duh Și-n fundal c-o melodie – e-o reclamă, pe-un panou - O blondină durdulie mai încondeiază-un ou… Plai frumos de Bucovină, ai la sânul tău crescut Un ținut plin de lumină, cu prezentul netrecut, Viitor măreț în toate, cinste ție că exiști Să le dai la toți bucate, să-i faci mari pe umoriști. Claia lor peste grămadă, parcă-o văd ca pe un vad De bulboană și de sfadă până-n cel mai mare grad, Ce va pustii șeptelul de prin toate patru zări, Ca și cum s-ar da apelul unei noi colonizări. Nu va mai rămâne-n urmă nici din pături vreun carou, Păsările de-acu` scurmă să-și ascundă câte-un ou, Ori depun demersuri foarte pline de oftat mai greu Ca să prindă-o mică parte dintr-un rând de la muzeu. Vor veni în goana mare ori șontâc într-un toiag Cei mai siguri și în stare de-a fi sigur cu arțag, Cunoscuți în lumea-ntreagă, cei mai buni și cei mai cei Cunoscuți cu multă vlagă, cunoscuți doar între ei… Or să se învârtă cucii, parcă-i văd, măreți, la trup, De s-or rupe toți ulucii asupriți de microgrup Care, pentru-a pune gheara pe ouțe-n cuibușor, Hoinărește-n toată țara ciripind la procuror. Clănțănescu fără milă va sta-n dinți, ca un rechin, Iar dem(i)urgul cățărilă va fi fante-nfipt, în pin, Barbă-Mag va fi. Și frații, de-acum dincoace de Prut Și toți ăilalți, invitații, după-avere și avut. Vor seca șapte izvoare, vor umbla copacii goi, Vor intra petele-n soare, colțul lunii-n mușuroi, Iar minutele, ca-n piața de umor, gală cu gală, Se vor scurge de pe fața locului, universală… După-aceea, ce-o să fie?! Va fi liniște și pace, Plaiul tot va fi să-nvie, iar natura s-o reface. Și pe-un munte, cu silință, ca-ntr-un infinit tablou, O blondină în catrință va încondeia un ou… Premiul al II-lea – Sanda Nicucie (București) Ultimul ceas… Festivalul vine și la ușă-mi bate Cică fără mine nu s-ar ține, neam! Vreau doar o idee, ce să scriu, cu toate Ca idei destule prin scufie am. Ca un prim exemplu, într-o mare grabă Le doresc din toate, fără bariere Celor care sigur n-au avut vreo treabă, Și-au găsit ca temă, fix… Încondeiere! Scriu o primă strofă, bine-ar fi și două Despre mai nimica, Doamne, mult iubit! E trecut de Paște, cum să scriu de ouă? Când mâncate-s toate chiar de la vopsit! Tâmpla îmi valseaza, ritmul mă doboară Fost-a toată viața marea mea problemă… Mă apucă somnul, e deja prea seară, Am să scriu spre ziuă (poate chiar la temă). Orologiul trece, nu mă ia în seamă Nu trimit nimica, nu mai sunt în vână, Festivalul asta e o-ntreagă dramă! Plus, că de-aș trimite, iarăși se… amână. Premiul al III-lea – Vali Slavu (Aninoasa) Condeiul și chișița (Fabulă) Același loc de-odihnă,-ntr-o cutie, Îl împărțeau și, astfel, au aflat Că practică aceeași meserie: Se-ocupă amândoi de-ncondeiat. Ea, chișița, i-a spus ce mult îi place Să-ncondeieze ouăle, frumos, Și l-a-ntrebat și pe condei ce face, Iar el a fost, un timp, misterios, Dar, pân’ la urmă, s-a destăinuit, Spunând că treaba lui secretă e, Fiind un fel de-agent acoperit Și-ncondeiază... se-nțelege ce. I-a zis c-acesta e secretul lor, Dar ea – femeie – cum să-și țină gura? L-a divulgat, degrabă, tuturor Și i-a făcut condeiului figura. Morala: În viață-i indicat să fii discret, Căci, altfel, rău îți faci, cum n-ai idee, Iar dacă ai, vreodată, un secret, Ferește-te să-l afle o femeie! Mențiuni: Vasile Larco (Iași) Sonetul încondeierii De Paște ouăle-s încondeiate, Artiste sunt femeile din sat, În spațiul special amenajat, Dotat cu ustensile adecvate. Mai e și câte-un soț încondeiat Ce stă la bar și bea pe săturate, Hârlețul, sapa sunt demult uitate, Doar are ,,ajutorul” de la stat. Vizați prin zonă poți găsi mai mulți, De-ar fi pe toți sătenii să-i asculți, Cum e primarul, toată lumea-l știe, Îți vine, când îl vezi, să-i plângi de milă: Deși e de un an la Primărie, Abia și-a construit a doua vilă! Cătălina Orșivschi (Vama, Suceava) Încondeiere De când e lumea, am văzut cu toții Că greierele-a fost încondeiat De o furnică; știu chiar și nepoții Căci La Fontaine ăst zvon l-a-mprăștiat. Apoi și ursu-a-ncondeiat o vulpe, Căci păcălit a fost cum alții nu-s Și chiar de-ncearcă, n-o să se disculpe Nici astăzi ea, căci faima-i s-a tot dus… Și toți încondeiază lupu-ades, Spunând că el își schimbă părul, dar Năravul nu și chiar de ar da ghes Ca să se-ndrepte, tot e în zadar. Așijderea și corbul parte are De-ncondeieri fiindcă la alt corb Nu-i scoate ochii și-asta fiecare Tot vede zilnic și-ar vedea și-un orb… Și musca-ncondeiată-i că se bagă … da' sunt discret și nu vă spun chiar unde, Dar știe calul, știe-o lume-ntreagă Și nimeni n-ar putea să o confunde. Încondeiat e unul, cum se vede, C-ades cocoș se dă și, bată-l vina, Chiar oul, frate, fi'ndcă el se crede Mereu mult mai deștept decât găina. Să spun mai multe n-are niciun rost, Că doar morala-i clară și transpare, Chiar de ești orb, chior, mut, și surd, și prost: Nimic nu este astăzi nou sub soare! Vasile Vajoga (Iași) Balada instrumentelor de scris (Încondeiezi eficient/ Doar dacă ai un intrument...) Și-acum îmi vine-n minte foarte clar Ce-a zis un critic exigent odată Referitor la drumu-mi literar: ,,Observ că ai o PANÃ inspirată”... Alt critic, dur și ăsta, dar corect, Se pare c-a avut deplin temei Ca să afirme strict și la obiect Că aș avea ceva-ceva CONDEI. Al treilea critic, personaj distins, Într-un articol scrie depre mine: ,,Acest poet se vede că-i deprins Să-și CREIONeze versul foarte bine”. Al patrulea - ce-a fost recent eroul Dintr-un pamflet – lansează pe orbită Că-nțep adesea aprig cu STILOUL, Având PENIȚA foarte ascuțită. Chiar și-un coleg a afirmat recent La modul pitoresc, precum i-i felul: ,,Băă, ăsta are-o brumă de talent Când își înmoaie în umor PENELUL!” .................................. Iar tuturor acestor CONDEIERI Le spun și eu pe față și la fix, Că de aceste critice păreri, Pe mine, drept să spun, mă doare-n... PIX! Agonia - ai noștri, ca brazii: Vasile Vajoga, Mălina Constantin, Nicolae Bunduri, Vali Slavu, Ioan Toderașcu (rândul de jos), Daniel Bratu, Petru Ioan Gârda, Ananie Gagniuc și Sanda Nicucie (rândul de sus) |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate