agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 5744 .



Bilanț
articol [ Internet ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [anton ]

2003-04-04  |     | 



Se împlinește un an de când am făcut primul click pe www.poezie.ro. De când am pus prima poezie cuprins de emoție, așteptând nerăbdător ca un copil în ajunul Crăciunului o reacție din partea prezumtivilor cititori. De atunci, monitorul s-a „înverzit” de câteva mii de ori iar prin fața ochilor mei au defilat toți actorii acestei minunate piese alături de care mi-am jucat și eu partea mea din rol, deseori cu ei înroșiți de nesomn, bucurându-mă sau întristându-mă, iubind sau ironizând dar de fiecare data atent la evoluțiile lor lirice.

S-au consumat în tot acest răstimp iubiri virtuale, certuri și împăcări, dezertări și urcări la bord iar eu, ca o rotiță în tot acest mecanism/sistem m-am rotit alături de celelalte și de cele mai multe ori chiar am participat sufletește la trăirile lor. Am întâlnit în carne și oase o parte dintre personajele implicate în acest joc și am constatat cu satisfacție că în spatele unor nick-uri există OAMENI, cu problemele lor, cu viața lor, cu iubirile lor, cu simpatiile și antipatiile lor, la fel ca și mine sau ca voi, cei care citiți acum aceste rânduri și care probabil vă întrebați „ce-o mai vrea și ăsta?”.

S-au înfiripat idile, s-au demolat iubiri, s-au cimentat prietenii și chiar s-au întemeiat familii într-un singur an. Unii au reușit să-și împlinească un vis editându-și o carte sau doar strângând material pentru ea, alții au găsit alte drumuri și au ales căi diferite pentru manifestarea propriei personalități după cum au considerat că poezie.ro le satisface mai mult sau mai puțin cerințele spirituale și nevoia de cultură.

Eu cred că într-un an s-au petrecut suficient de multe pentru a schimba ceva din felul meu de-a fi, pentru a-mi întregi universul și a-mi influența viața. Întâlnirile întâmplătoare sau mai puțin cu unii dintre colegi, cele organizate începând cu prima din clubul Confidențial, apoi cele din ce în ce mai interesante din Club A, unde deja s-a format o tradiție, la Iași, poate și în alte orașe, întâlnirea timișorenilor (poate prea puțin mediatizată) sau scurtele mele vizite în Craiova sunt doar câteva repere. Prieteniile virtuale long-distance cu prietenii de peste ocean sau de pe același continent au fost pentru mine o altă experiență plăcută și instructivă. Mi-am propus să nu dau nume. Ar fi posibil să omit pe cineva și nu mi-aș putea ierta această greșeală. Riscul este ca această scrisoare-bilanț să capete un ton neutru, să nu reflecte starea mea de spirit din aceste momente. Mi-l asum.

Bilanțul nu e în cifre, e constituit din contabilizarea emoțiilor (dacă se poate așa ceva, mă rog, luați-o ca pe o figură de stil) și a sentimentelor ce mi-au marcat acest an care a trecut. Dezvoltarea site-ului mai ales în ultima perioadă m-a surprins în mod plăcut. Deși mă așteptam la acest fenomen. Tot mai mulți autori în majoritate tineri bat la porțile afirmării iar lumea paper este încă la fel de greu accesibilă, poezie.ro fiind o variantă dacă nu ideală cel puțin ieftină de a-i face cunoscuți unei comunități hotărâtă să scrie o pagină în literatura română și de ce nu, cunoscuți lumii întregi.

Desigur, doar câțiva vor răzbate, așa e în viață îți mai trebuie și o șansă, dar dacă unul singur, doar unul dintre miile de autori va ajunge un scriitor de referință atunci înseamnă că tot efortul nu a fost în zadar. Iar eu voi avea (sper să prind momentul) satisfacția unei datorii împlinite, voi avea satisfacția că am pus și eu un umăr și un ochi la aceasta la fel ca și ceilalți. Pentru că uneori, fără să conștientizăm asta, suntem totuși un colectiv, avem un obiectiv comun care ne unește, ne-am înhămat la un efort comun, iar succesul unuia dintre noi e (sau ar trebui să fie) succesul tuturor. Se configurează deja o școală, un curent, firav încă, dar tot mai puternic pe măsură ce calitatea scriiturii este deja dovedită.

Acum sunt obosit. E poate timpul să mă retrag. Nu înainte de a-mi călca promisiunea (de a nu da nume)și de a-i mulțumi domnului Radu Lucian pentru că a născocit acest loc, acest spațiu. Și de a vă mulțumi și vouă, dragii mei colegi pentru răbdarea de care ați dat dovadă citind acest text până la sfârșit.
S-a încheiat un an frumos și plin. A fost una dintre cele mai bogate etape ale vieții mele. Va urma un alt an cu siguranță mai bun și mai interesant.

Și cu aceasta îmi iau rămas bun de la voi.

Ne vom reîntâlni probabil…mâine...
...în Club A.

Ce credeați?

Și Radule, schimbă te rog verdele ăla că mi s-au colorat și ochelarii…

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!