agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-10-13 | |
Considerații generale
Nu am veleități de critic, eu o sa expun în continuare câteva idei legate de experiența mea în a crea poezia în imagine sau imaginea în poezie, o experiență modestă. Nu am intenția să teoretizez, dar cred, că un domeniu ca visual poetry nu trebuie legat cu orice preț de postmodernism, chiar dacă noutatea în materie de artă și literatură e asociată acum acestui fenomen. Părerea mea e că în artă, ca în orice sistem deschis, se produc schimbări. Ele aparțin vieții în continuă prefacere, iar o apartenență la un curent anume poate fi o relativizare, de cele mai multe ori generatoare de confuzii. Cuvântul scris devine imagine. E foarte important să hotărâm atunci când cristalizăm în jurul unei idei, ce cantitate de imagine și ce cantitate de text va apare în lucrare, asta pentru că vom acționa simultan asupra mai multor analizatori, din care cel vizual e preponderent. Aici am putea face o discuție întreagă, pentru că de multe ori o imagine acționează și asupra altor analizatori: gustativ, olfactiv, fiind binecunoscută puterea pavloviană a imaginii. Din acest punct de vedere imaginea e mult mai puternică decât cuvântul. În momentul în care cuvântul devine imagine, pe lângă puterea sa de semnificant morfologic, i se adaugă forța imaginii, una transrațională. Condiția principală e ca cele două puteri să fie stăpânite în proporția dintre imagine și text. Ochiul citește dincolo de minte. Cuvântul devenit imagine e un produs nou, nu doar răscolitor de emoții, ci și sursă de cunoaștere. Textul sau imaginea sunt ancore aruncate între lucrarea de artă și cititor. În multe lucrări se observă faptul că autorii, de oriunde ar fi ei, nu respectă un principiu elementar al ordinii. A arunca cu semne în cititor poate să ducă la sufocare. De aceea trebuie să alegem foarte clar, care este ancora, care este puntea aruncată între lucrare și cititor: imaginea sau cuvîntul. Ancora aceasta invizibilă e ideea-forță, centrul de interes, în jurul căruia gravitează celelalte elemente. Căutați așadar ancora. Ea oferă avantajul că puteți merge măcar pe drumul propus de autor, după care puteți intra în interpretare. Există și autori care își închid lucrările, sau care cred că sensul și nonsensul sunt probleme relative, lăsând receptorului aparenta libertate de a intui, de a percepe. E și aceasta o abordare, dar una izvorâtoare de perpetue contradicții, un fel de Turn Babel estetic. Am să închei această scurtă parte de introducere, menționând că pretenția noastră de cititori e de a folosi câteva elemente tehnice, nu foarte savant tratate, pentru a percepe frumusețea unor astfel de lucrări. Pentru cei care vor sa aprofundeze studiul stau la dispoziție pe privat, pentru probleme care, datorită specializării, nu fac obiectul unei postări pe site.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate