agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2003-11-20 | |
Ambasadorul Feteasca Neagra
Bijuterie la vrac pentru spumantul nemtilor In lumea romaneasca a vinului au inceput sa se faca simtite, timid, primele roade ale privatizarilor din 1998-2000. Dar imaginea de tara si calitatea inconstanta a produsului mentin sticlele cu vin romanesc pe rafturile de jos din marile magazine ale lumii. Acolo unde pretul lor trece rar de 3 dolari sau de 3 euro. Ceva, ceva totusi se misca. La Tohani - societate cunoscuta prin vinurile rosii - directorului de export Vasile Sava nu i-a pierit zimbetul de pe buze in urma unei afaceri pe care alti producatori ar considera-o drept o subtila umilinta. Sava ii zice “realizare”: “Am vindut un milion de litri de “Feteasca Neagra” vrac nemtilor, din care ei fac sampanie, aia dulce pe care o beau dimineata”. Ceea ce fac nemtii din bijuteria noastra se numeste de fapt vin spumant. Sava priveste cu respect la asa-zisa Lume Noua a vinului, Australia, Noua Zeelanda, Chile: “Acolo, vinul alb merge doar sub vacuum, nu atinge aerul, ca-i gata, l-ai oxidat si-i pierzi aromele. La ei computerul deschide robinetele si valvele”. La Tohani, firma aflata in proprietatea lui Vasile Mindru, unul dintre apropiatii PSD, se deruleaza un proiect Sapard in valoare de 1,35 milioane de euro, pentru o noua linie de vinificatie. Abia la sfirsitul lui 2004, cind instalatia va fi gata, Tohaniul va putea sa renunte la vinzarea vinului vrac si sa spere la un pret mai mare pentru vinul imbuteliat. Vampirul de Recas isi arata coltii in Beverly Hills Si la Cramele Recas SA, societate care vinifica strugurii din cea mai mare podgorie vestica, se vad de vreun an roadele privatizarii din 1998. Dupa trecerea in proprietatea unui englez, Cox, angajatii au lucrat mult mai atent fiecare etapa de vinificatie si au reusit sa intre pe piata britanica. In aprilie anul acesta, dupa un premiu cu un “Pinot Grigio”, luat in Anglia, cei de la Recas au fost invitati sa exporte 200.000 de sticle. “Am lucrat si ziua, si noaptea, eram tare bucurosi ca vuiau TIR-urile la poarta”, spune Luci Pirvu, director relatii publice. A urmat alt succes. Reprezentantii unei firme din Anglia, detinatoarea unei retele de distributie in 2.500 de magazine, au venit sa vada cum se produce vinul linga Timisoara. “Asa am cistigat asta-vara un contract de un milion de sticle, sub marca “Origini”, in care apar si numele firmei, si cel al tarii.” Recasul a angajat pentru vinurile negre un enolog din Africa de Sud, David Lockley. El trebuie sa creasca valoarea acestor vinuri, mai ales ca de la podgoria banateana pleaca spre SUA vin rosu in gama “Vampire”. Pentru aceasta gama, americanii importau din '95 vin rosu de la Vincon. De anul trecut au renuntat la colaborarea cu producatorul vrincean. Acum loturile de “Vampire” care pleaca spre Beverly Hills, unde e sediul firmei partenere, sint produse la Recas. Premierul Nastase prefera “Frincusa de Cotnari” Serve, societatea contelui francez Guy Tyrel de Poix, produce 600.000 de sticle pe an. E cunoscuta pentru vinurile din gamele “Vinul Cavalerului”, “Millenium”. Dar vinul lor de trimis pe luna este “Cuve Charlotte” - un cupaj fericit intre “Cabernet Sauvignon” si “Feteasca Neagra” cu miros de mure, coacaze negre, vanilie, piele, tabac. Priceperea francezilor s-a vazut inca din 1995, de cind au inceput sa exploateze crama Ceptura. A urmat primul mare succes - primul roze sec de pe piata romaneasca - 1996. Angajatii de la Serve transporta strugurii in ladite de fix 13 kilograme, dimensiune gindita pentru ca lada sa nu deterioreze strugurii si sa poata fi carata de un singur om. Mihaela Badea, director general al companiei, e convinsa ca “imaginea vinurilor pe o piata se construieste in minimum zece ani, iar Romania se apropie incet, dar sigur, de statutul de mare producator de vin”. La Cotnari, societatea cu acelasi nume lucreaza 1.500 de hectare. Inginerul Eugen Cojocaru, seful complexului de vinificatie, e plin de mindrie de cind a descoperit ca “Frincusa” este vinul preferat al primului-ministru. “Ne-a vizitat domnu’ Nastase si-am primit o comanda din editia 2002; “Frincusa” e un vin fin, merge cu fructe de mare”. In comuna Cotnari, firma de vinuri a cumparat recent Castelul Cirjoaia: “Facem pensiune turistica acolo, cu degustare de vin, cu tochituri si poale-n briu, ehhe, o sa fie o nebunie!”, anunta vesel Cojocaru. Moda de la Londra - “Se poarta rozeul sec, dar usor!” Cei de la Cramele Prahova-Halewood se bucura atit de capital integral englez si-un management asemenea, cit si de un director tare umblaret, Dan Muntean. Omul locuieste in Anglia din 1992, de unde transmite echipei sale de creiere tot ce e tendinta in lumea vinului. Prin telefon, Internet... “Merge de vreo patru ani rozeul sec, acum a inceput sa se ceara un roze tot sec, dar mai usor!”, iar echipa de enologi condusa de Aurelia Visinescu trece la treaba. “Trimitem containere la trei mari lanturi de magazine din Anglia. Din pacate, agentii supermarket-urilor de la noi nu ne-au vizitat inca”, ne-a marturisit Mihai Chitic, directorul comercial. Cei de la Murfatlar sint ocupati sa-si promoveze ultima gama scoasa pe piata. Sub eticheta “3 Hectare” se ascund o “Feteasca Neagra” si un “Chardonnay” care sint de gasit doar in sistemul HORECA (hoteluri, restaurante, cafenele). In sfirsit, avem de-a face cu un “Chardonnay” care si-a lepadat haina de demidulce, cu care il imbracase pentru zeci de ani firma din Basarabi. Acum e vinificat drept sec, potrivit modelului original francez. Recunoastem aici mina - sau poate nasul - lui Stephen Bennet, enologul australian angajat de trei ani pentru a da o noua fata vinului de Murfatlar. Nimeni de la Murfatlar nu vrea sa recunoasca de pe cite hectare se recolteaza cele doua soiuri pentru ca titlul nu e decit o gaselnita de marketing. Jidveiul are si el o noutate, relativa. A scos la sfirsitul lui august gama “Tezaur”, doua cupaje: unul intre “Sauvignon Blanc” si “Feteasca Regala”, celalalt intre “Muscat Ottonel” si “Feteasca Regala”. Vinarte - inginerii nu stau sa numere galetile S-au implinit anul asta cinci toamne de cind oenologul Fiorenzo Rista supervizeaza vinurile pentru Vinarte. Firma lucreaza pe trei podgorii, la Samburesti - Olt (60 ha), Dealu Mare (140 ha) si Vinju Mare-Orevita-Mehedinti (200 ha). Stie perfect romaneste: “Cind am venit nu erau vinuri bune, beam bere la restaurant, cerusem vinuri si mi-au adus de vinoteca, albe, erau oxidate, in loc sa miroasa a fructe. La podgoriile noastre am schimbat totul, i-am invatat pe oameni sa taie in uscat, iarna, sa rareasca, sa recolteze; fusesera platiti la numar de galeti si puneau laolalta ciorchini necopti, agurida, struguri rosii intre cei albi. Acum facem plata pe zi, indiferent de numarul de galeti. Avem ingineri care nu stau la margine sa scrie galetile, intra si culeg alaturi de oameni. Asa am ajuns sa vindem 50a la intern si 50a la export, mai ales in Danemarca, Japonia, SUA. Romania, ca si Italia, are foarte multe soiuri autohtone - diferenta e ca acolo sint fructificate, aici, la voi, nu. Voi aveti “Feteasca Neagra”, vin unic, de mare pret si pentru ca se poate bea pe tot parcursul mesei, nu doar la felul doi, precum alte rosii cu taninuri grele. Strainatatea are nevoie de noutati, e plina de “Cabernet Sauvignon” si de “Merlot”. Noi, Vinarte, avem doar cinci hectare din bijuteria asta de “Feteasca Neagra”. Ne ies cam 25.000 de sticle. Si mai infiintam inca cinci cu soiuri rosii pure romanesti, “Negru de Dragasani”, cu “Novac””. Unde-s arbitrii vinului!? Din prea multele firme care umplu magazinele cu vin prost nu exista una care sa nu fi cules macar citeva premii - obtinute cu vinuri speciale, de colectie. Pe acestea le vom numi intr-o lucrare viitoare. Nu gasesti la noi in tara asa-numitii arbitri de piata a vinului, oameni care daca au hotarit ca un vin e prost, nu-i cu putinta sa cumperi o sticla cu licoarea mediocra din marile magazine. In Anglia, acestia sint buyerii, agenti ai retelelor de supermarket-uri care hotarasc daca un vin este demn sa intre pe rafturile lor. In Italia, Spania, Franta, alaturi de buy-eri, un cuvint greu il au jurnalistii specializati. In Romania, agentii de supermarket abia in toamna asta au lansat ceva promisiuni ca vor vizita podgoriile. Jurnalistii specializati n-au promis nimic. Pentru ca nu exista. O alta categorie de actori ce-ar trebui sa conteze e cea a degustatorilor. Ai nostri s-au reunit intr-o asociatie, ADAR, dar cei mai multi dintre ei sint angajati ai unor companii producatoare si nu gasesc inca inauntrul lor puterea sa amendeze public si concret un vin produs la locul de munca. Au parte, unii dintre ei oameni priceputi, de-o valoare confirmata prin participarea in jurii internationale, de un sac de umilinte atunci cind incearca sa-i invete pe proprietarii de restaurante cum sa prezinte vinul la mese, in vitrine. Rigoarea strainilor, altoita pe butucii romanesti O alta categorie e compusa din strainii care fac vin in tara noastra. Patroni, enologi, indeosebi. Gratie rigorii aproape japoneze cu care urmaresc drumul dinspre strugure spre vin contele de la Serve, italienii de la Vinarte, englezii de la Cramele Prahova-Halewood sau australianul de la Murfatlar avem si noi in magazine citeva vinuri bune. Si-l fac dumnezeiesc, de se plimba atit de bine prin gura: ba viril si totusi catifelat, de se cheama “Cabernet Sauvignon”, ba parfumat, dar tare de carne, ca o fecioara impertinenta cu masura, daca-i zice “Chardonnay”. Ori acea “Neagra de Feteasca”, ce-si lasa in palat urmele-i de fructe de padure, piper si scortisoara sau de prune uscate. Atit e de laudata de toti “Feteasca Neagra”, incit ar merita puse vreo doua sticle in capsulele alea trimise prin Cosmos sa arate din ce-i compusa viata noastra, la intilnirea cu cei martieni. Abia atunci or intelege micutii, cind li s-or impletici limbile verzi, ce inseamna brand de tara. Remus Florin Radu Marti, 18 Noiembrie 2003 |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate