agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 8364 .



Lugojul de-a lungul timpului
articol [ Regional ]
material realizat cu sprijinul Muzeului de Istorie și Etnografie Lugoj

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Minos ]

2004-08-16  |     | 



Al doilea oraș ca mărime după Timișoara – reședința administrativă a județului Timiș –, cu o populație de 44.570 de locuitori, Lugojul este așezat pe malurile râului Timiș (vechiul Tibisis) la întretăierea drumurilor care leagă Europa de sud-est de Europa occidentală, fapt care a facilitat de-a lungul istoriei dezvoltarea economico-socială și culturală a orașului. Urbea, beneficiară a unei arhitecturi de tip Mitteleuropa, situată la 60 Km de Timișoara, 627 km de Viena și 224 km de Belgrad , impresionează prin monumentalitatea edificiilor gen “Palate de închiriat” din Lugojul român și cel german, unite prin emblematicul Pod de Fier, construit la începutul veacului trecut. Beneficiind de sprijinul Muzeului de Istorie și Etnografie Lugoj, refacem, în cele ce urmează, traseul istoric al orașului din lunca Timișului.

În cadrul politicii de expansiune la Dunărea de Jos, Imperiul Roman va intra în conflict cu dacii din nordul fluviului încă din secolul I a.Chr.. Parte integrantă a statului dac, Banatul a fost unul din traseele prin care civilizația romană a pătruns în Dacia intra-carpatică. În urma războaielor succesive din anii 101-102 și 105-106, statul dac va fi transformat în provincie romană, realitate care durează până la retragerea aureliană din anii 274-275. Procesul de romanizare, început în perioada cuceririi, continuat până în secolul VI, însoțit și de creștinarea populației daco-romane, se conjugă, pe parcursul mileniului I, cu asimilarea diferitelor populații migratoare, în secolele VIII-IX, poporul român cristalizându-se etnic și lingvistic.
Prima atestare documentară
Locuit de o populație sub aspect etnic majoritar românească, Banatul va fi integrat treptat, în perioada secolelor XI-XIII, în structura regatului feudal maghiar, prima atestare documentară a Lugojului datând din anul 1334, când localitatea, pomenită sub numele de Lucas, apare în listele de zeciuială papală. De la finele secolului al XIV-lea, Banatul se integrează frontului creștin de luptă antiotoman. Lugojul, devenit capitală a comitatului Caraș, dobândește, în secolele XV-XVII, o serie de privilegii nobiliare și emblemă, fapt care facilitează dezvoltarea economică. Ocupată, în totalitate, de turci, în anul 1658, pentru o jumătate de secol, în urma războaielor austro-turce încheiate prin pacea de la Pasarovitz în anul 1718, provincia bănățeană va fi încorporată Imperiului Habsburgic cu statutul de proprietate a Casei Imperiale și cu un singur proprietar funciar – împăratul. Trecerea Lugojului sub stăpânire austriacă marchează o nouă etapă în dezvoltarea sa socială și politico-administrativă. Devenit reședință a districtului cu același nume, noua administrație a Banatului a dispus începerea colonizării cu populație germană, formată din meseriași și agricultori proveniți din Austria, Bavaria, Moravia, Boemia și Silezia, care au format, pe malul stâng al râului Timiș, comuna Lugojul german, cu administrație, sigiliu și biserică proprie, cele două comunități, română și germană, coexistând în paralel până în anul 1795, când se vor unifica.
O dezvoltare incipientă a industriei
În această perioadă, conform mărturiilor documentare, populația s-a ocupat cu agricultura, viticultura, creșterea animalelor și meșteșugurile. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, Lugojul a fost consemnat ca cel mai important centru viticol din comitat, 90% din populație deținând vii. Tot acum începe o dezvoltare incipientă a industriei. Sunt consemnate joagăre și o moară imperială, o manufactură de pături, berărie, ateliere pentru confecționarea cărămizilor și cazangerii. Din considerente economice, în anul 1779, Austria cedează Banatul Ungariei, situație care va dura până la revoluția din 1848. De la această dată, pentru un scurt interval de timp, este readus în posesia Austriei, pentru ca, în 1860, să revină din nou la Ungaria, integrându-se Imperiului dualist austro-ungar constituit în 1867.
Lugojul devine reședința comitatului Caraș
Lugojul devine reședința comitatului Caraș, ulterior Caraș-Severin ( 1881), care îngloba și zona montanistică a Reșiței și Oraviței, cu o industrie minieră și metalurgică puternică. Sub influența revoluției franceze și a iluminismului, începutul secolului al XIX-lea marchează, la toate popoarele din Imperiul Habsburgic, un proces de afirmare identitară, amplificat în perioada revoluției de la 1848, al cărei centru pentru întreg Banatul a fost Lugojul. Burghezia și intelectualitatea locală, condusă de juristul și omul politic de formație europeană Eftimie Murgu, în cadrul unei mari adunări naționale, desfășurate pe Câmpul de atunci al Libertății, a cerut: autonomia Banatului, recunoașterea limbii române ca limbă oficială și a independenței Bisericii Române din Banat, aflată sub dominație sârbă.
Drumul spre modernitate
Cu toate că revoluția a fost înfrântă, perioada ulterioară a însemnat, prin desființarea raporturilor feudale, deschiderea drumului spre modernitate, generat de economia capitalistă. Până în primul deceniu al secolului al XX-lea, orașul dobândește statutul unui important centru economic. Se dezvoltă industria textilă, a materialelor de construcții și prelucrare a lemnului, se construiește Uzina electrică, Abatorul, o filatură de mătase naturală, o fabrică de Calapoade, apar tipografii, în paralel cu numeroase instituții bancare românești și străine. Date statistice relevă faptul că orașul număra, în anul 1904, nouă instituții bancare, situânde-se pe locul 10 în topul orașelor din Ungaria. Revirimentul se face simțit cu precădere în domeniul edilitar și spiritual. Se pavează străzi, se edifică podul de fier, noul teatru orășenesc, și majoritatea construcțiilor, care formează centru istoric al orașului. În plan confesional, de instituția bisericii se leagă începuturile învățământului și culturii muzicale, domeniu în care lugojenii s-au afirmat încă de la începutul secolului al XIX-lea. Centru al românismului bănățean, urbea s-a impus în conștiința națională și europeană cu o serie de personalități din cele mai variate domenii, începând cu știința reprezentată de botanistul Ioan Heuffel, lingvistul Iosif Popovici, filozoful A.C. Popovici, inventatorul Traian Vuia și terminând cu arta muzicală, interpretativă, cinematografică, ilustrată de compozitorii Ioan Vidu, Konrad Paul Wusching, Tiberiu Brediceanu, Filaret Barbu, tenorul Traian Grozavescu, actorul de film Lugosi Bela, afirmat pe meleaguri hollywoodiene.
Un nou capitol
Izbucnirea Primului Păzboi Mondial, în anul 1914, deschide un nou capitol în istoria orașului. Þara mamă, România, va intra în marea conflagrație în anul 1916 de partea Antantei, pentru redobândirea teritoriilor românești înglobate Imperiului Austro-Ungar și Þarist. În temeiul afirmării principiului de naționalitate și a dreptului națiunii române la autodeterminare, pe data de 1 decembrie 1918 (devenită ziua națională a României), la Alba-Iulia în cadrul unei mari adunări naționale, s-a proclamat unirea Banatului și Transilvaniei cu România, consfințită ulterior prin tratatul de la Trianon.
Perioada interbelică
În perioada interbelică, se dezvoltă în continuare industria ușoară și a materialelor de construcții, comitatul Caraș-Severin suferind, în anul 1925, o reorganizare administrativă, în urma căreia se pierde zona montastică, Lugojul devenind capitala județului Severin.
După cel de Al Doilea Război Mondial, transformările petrecute la nivel național, prin instaurarea regimului comunist de guvernare și abolirea monarhiei, se vor face simțite și la Lugoj, intrat pe calea industrializării forțate, ale cărei consecințe nefaste s-au manifestat după anul 1990. Ca urmare a reformei administrativ-teritoriale realizată în 1950, prin desființarea județelor, Lugojul își pierde calitatea de reședință, și este înglobat în regiunea Banat, cu centrul la Timișoara. În cadrul ulterioarei reorganizări din anul 1968, devenit municipiu, va fi integrat județului Timiș, situație perpetuată până în prezent.
Al doilea oraș liber
În ziua de 20 decembrie 1989, cu sacrificii omenești, Lugojul se înscria ca al doilea oraș liber după Timișoara, în mișcarea de răsturnare a regimului totalitar, intrând în noua perioadă istorică a democrației și economiei de piață. În urma evenimentelor din decembrie 1989, orașul dobândea noi valențe în dezvoltare, prin apariția investitorilor autohtoni și străini, în special germani, atrași nu numai de facilitățile oferite de municipalitate, ci și de numărul mare al vorbitorilor de limbă germană. Aproape peste noapte, orașul revenea, pe o altă scară a valorilor, la bunăstarea din perioada interbelică, schimbându-și înfățișarea. Pe lângă întreprinderi mici și mijlocii locale, de panificație, mobilier, încălțăminte, prelucrare a lemnului și instituții bancare cu capital românesc și străin – Banc Post, Banca Þiriac, Banca Transilvania, Reiffessen Bank, concernuri industriale renumite – ButanGas (firma fondată de profesorul Josif Constantin Drăgan în urmă cu 50 de ani, în Italia), Vileroy-Boch în domeniul ceramicii, Rieker în domeniul încăltămintei, Novar în sistemul de alarmă, Scholler în materie de lenjerie, Werzalit în prelucrarea lemnului, și-au deschis porțile și la Lugoj, contribuind, prin crearea a noi locuri de muncă, la bunăstarea orașului și locuitorilor. Astăzi, pe locul vechii cetăți medievale, se ridică Universitatea Europeană Drăgan, în cadrul căreia își desăvârșesc studiile peste 2000 de studenți. În plan cultural, Corul “Ion Vidu”, ansamblul folcloric “Ana Lugojana” și Teatrul Municipal "Traian Grozăvescu" - prestigioase instituții ale Casei de Cultură a Municipiului Lugoj - au dus, după 1990, faima orașului pretutindeni în Europa, în municipiu organizându-se concursul internațional de canto "Traian Grozavescu" și trei festivaluri internaționale: coral, de folclor și de teatru neprofesionist. De același prestigiu se bucură Uniunea Artiștilor Plastici lugojeni, în ale căror ateliere se zămislesc opere de artă cunoscute prin expoziții personale sau de grup în Europa și America. Galeria de Artă a municipiului a adăpostit de-a lungul anilor numeroase expoziții de artă cu participarea unor artiști români și străini de prestigiu, contribuind la circuitul european al valorilor în domeniu. Într-un spațiu de interferență a câmpiei cu zona colinară, Lugojul este un oraș în care trecutul coexistă cu prezentul, oferind vizitatorului imaginea unei pitorești așezări bănățene.




.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!