agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2004-08-21 | |
Scriitorul și criticul literar german Fritz J. Raddatz a dat în ale sale „Tradiții și tendințe - Materiale despre literatura în RDG“ capitolului despre arta dramatică titlul: Teatru după Brecht (Theater nach Brecht). Deci Bertolt Brecht își pusese amprenta pe literatura din RDG într-o măsură atât de remarcabilă încât se denumesc și astăzi epoci literare după activitatea lui: pe timpul lui Brecht și după Brecht. Totuși îl căutăm degeaba pe Brecht în anexa biografică a acestei lucrări de abilitare, pe care autorul ei a prezentat-o la Universitatea Tehnică din Hanovra și care a apărut la editura Suhrkamp din Frankfurt am Main în anul 1972.
De ce oare lipsește schița biografică a lui Bertolt Brecht în această galerie a literatrii RDG-iste, rămasă din motive istorice veșnic tânără și cuprinzând de la Erich Arendt până la Arnold Zweig multe nume și azi sonore din istoria literaturii germane, printre care și cel al lui Georg Maurer (*1907, Reghin/România; +1971, Leipzig/RDG). Poate Fritz J. Raddatz nu îl consideră pe Brecht ca fiind reprezentantul unei literaturi germane specifice ci ca unul dintre acei oameni de cultură, a căror atitudine civică și culturală poate fi caracterizată cu atributul german „gesamtdeutsch“, adică în sensul unei germanități independente de granițe geografice și ideologice. Sunt și azi critici literari care vorbesc de cinci literaturi germane diferite: cele din RFG, RDG, Austria, Elveția și România (apostrofată câteodată și a cincea coloană a literaturii germane). Dar dramaturgul și poetul Bertolt Brecht (*1898, Augsburg, +1956,Berlin-Est) a fost mult mai mult decât un om de cultură care ar putea fi integrat în scheme literare după apartenențe pur geografice. A fost toată viața un fel de boem universal, poate mai puțin din propria voință ci mai mult (cel puțin la începutul pelerinajului său forțat) datorită urii fasciste care l-a urmărit până la înfrângerea celui de al treilea Reich. Brecht a fugit la venirea lui Hitler la putere (1933) din Germania, în care studiase nu numai științele naturale și medicină ci și marxismul. Pe atunci deja cunoscutul dramaturg a ajuns astfel la Praga și Viena, în Elveția, Franța, Danemarca, Suedia, Finlanda, Uniunea Sovietică și în sfârșit Statele Unite ale Americii. În anul 1947 Brecht s-a întors în capitala noului stat german unde a inființat renumitul ansamblu de teatru Berliner Ensemble, denumit și Brecht-Ensemble. În toate aceste țări există cele mai diverse organizații care se ocupă cu păstrarea și studiul operei literare și regizorale a lui Bertolt Brecht, considerat de mulți experți literari ca fiind cel mai de seamă dramaturg de limbă germană a secolului 20. Opera lui a fost tradusă în 42 de limbi și piesele lui se joacă pe tot mapamondul. În orașul bavarez Augsburg apare de zece ani revista literară „Dreigroschenheft“, al cărei nume se deduce din opera „Dreigroschenoper“ (libretul: Bertolt Brecht – inspirat din „Beggars’ Opera“ de John Gay, muzica: Kurt Weill) și romanul „Dreigroschenroman“ și care se dedică în exclusivitate omului Brecht și operei sale. În numărul 1/2004 această revistă prezintă și un articol sub titlul „Brecht in Rumänien“ (Brecht în România). Lectorul pentru limba și literatura germană la Universitatea „Politehnica“ București și la Universitatea de Muzică București, Alexander Ronay, face o trecere în revistă succintă a înscenărilor pieselor brechtiene în România. Autorul articolului a recenzat critic munca regizoarei Beatrice Bleonts care a montat în 1996 „Opera de trei parale“ (Dreigroschenoper) la Teatrul Odeon. Același spectacol muzical fusese pus în scenă de R. Dumitru Lazăr Fulga în anul 1996. Regizorul Dinu Manolache a pus în muzicalul „Arturo Ui“, pe scena Studioului Cassandra (1995), accentul pe interacțiunea dintre muzică, pantomimă și poezie. În 1999 pe scena Lucia Sturza Bulandra sub regia lui Cătălina Buzoianu s-a jucat „Mutter Courage“ (Mama Curaj). În 2002 Dragoș Galgoțiu a regizat la Teatrul Mic piesa „Baal“. Bertolt Brecht este însă și acum prezent pentru iubitorii de artă teatrală din România, și anume prin cartea lui Alexander Ronay „Bertolt Brecht și lumea teatrului epic modern“, Editura Libra, București, 2002. Același autor lucrează la alte două lucrări despre dramaturgul german. Anul trecut Udo-Peter Wagner și-a prezentat la Facultatea de Litere și Arte din Sibiu teza de doctorat pe tema „Recepția operei literare a lui Bertolt Brecht în România“. Arta teatrală a lui Bertolt Brecht se întoarce din fericire deja în această toamnă pe o scenă din România. Teatrul German de Stat din Timișoara pregătește pentru stagiunea 2004/2005 reluarea piesei „Mutter Courage“. |
index
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate