agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-26 | |
Liniște...A nu te gândi la nimic...Iată idealul din spatele socialului!
De când ne naștem suntem umpluți de gânduri:nu ale noastre, ci ale altora - în timp devin ale noastre. La rândul nostru ne umplem copiii de gânduri, de tipare mentale, de scheme comportamentale care, chiar dacă aparent le ușurează integrarea socială, în realitate îi intoxică și îi bruiază mental,le crează un vacarm de gânduri, multe opuse.Și în acest război al Sinelui cu Eul nu este nimeni învingător. Cu cât dorim mai mult să ne împotrivim nouă înșine, cu cât mai acerbă este rezistența, cu atât sensibilitatea psihică este mai accentuată...Apropierea de nevroze sau de episoade psihotice crește. Să nu ne mai mirăm de tulburările psihice ale adolescenților!Sinele dorește să se manifeste, conștiința de sine devine puternică și intră in conflict cu lumea oamenilor( societatea) precum și cu tot păienjenișul de reguli si idei caracteristic societății contemporane. Liniștea, a nu te gândi la nimic, rămâne prizoniera unui timp de aur, încastrat înt-un trecut amnezic, din vremea prunciei timpurii. O mai poți întâlni în cărțile ezoterice(vezi Rudolf Steiner) sau în cele de meditație orientală.Dar omulul social poartă ca pe un stigmat handicapul socializării sale și nu mai crede în ea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate