agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3040 .



Din public - \"Un inceput, poate nu un sfirsit\"
eseu [ ]
de Stan Cristian

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [OvidiuZ ]

2005-04-11  |     | 



UN INCEPUT, POATE NU UN SFIRSIT

Este greu sa scrii despre cineva după doar sase pagini. O piesa trebuie văzuta si doar după aceea comentata. Altfel riscul este uriaș. Poți intelege cu totul altceva decit vrea autorul (vor autorii) sa comunice. Dar cite ceva tot se poate descifra. Din doar citeva cuvinte.
Nu este ușor de urmărit. Avem acel balans intre prezent si viitor. Doua voci distincte ale aceleiași personalitati in momente distincte ale scării timpului. Prima nefericita pentru ce va fi. Cea de a doua pentru ce a fost si ce este. Ca sa revenim la conținut. Avem un “Personaj 1” care isi striga cit poate de tare singurătatea si nefericirea. Urmareste o fericire văzuta prin ochii altora. Si prețul îl sperie. Trebuie sa renunțe la tot ce îl definește. Dar nu are curaj sa își găsească propriul drum. Si nici nu se împăca cu ceea ce ar fi fericirea văzuta in accepțiunea comuna a cuvintului. De aici o lupta permanenta cu sinele. Si eliberarea doar in vis. Sau in muzica.
Dar sa nu exagerez cu “Personajul 1”. Orice lucru spus in plus, repetat doar va plictisi. Si ca sa nu lungesc prea mult, poate cel mai important lucru este ca aceasta singurătate este căutata. Nu vede pe cel de alături. O prezenta mult mai raționala, trăind intr-o lume ceva mai reala, pentru care păstrarea identitatii nu este ceva sinonim cu asumarea suferinței.
Ca sa mă țin de cuvint, mai spun doar un lucru. Titlul piesei este chiar esența ei. Podul este adevăratul simbol. Cit ești pe un pod ești ca intr-o balanța. Nici pe un mal nici pe celalalt. Oscilezi. Ai iluzia libertatii de decizie fara a fi nevoit sa alegi responsabilitatea deciziei. Si aici este adevărata nefericire. Dar despre asta sunt multe de spus. Poate altădată.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!