Revitalizarea interesului pentru aforismul românesc


„Asociaţia Culturală Citatepedia” din Constanţa a debutat pe piaţa românească de carte în iulie 2016, prin intermediul editurii proprii „Digital Unicorn”, cu o lucrare intitulată „Antologia aforismului românesc contemporan”. Titlul ne poate induce oarecum în eroare, deoarece în 2012 fusese tipărită la editura Genesi din Torino o altă antologie cu acelaşi nume, numai că aforismele autorilor români fuseseră publicate direct în limba italiană. Traducătorul acestor aforisme era Alina Breje, iar prefaţa şi îngrijirea ediţiei îi aparţineau lui Fabrizio Caramagna, specialist al aforismului european. În această lucrare apărută sub patronajul cultural al Academiei Române din Roma şi al Asociației Italiene pentru aforism figurau 20 de autori români contemporani: Grigore Vieru, Valeriu Butulescu, Vasile Ghica, Victor Martin, Marcel Mureşanu, Nicolae Petrescu-Redi, Tudor Vasiliu, Theodor Codreanu, Mihai Iosif Pauliuc, Iosif. M. Cristian, Mircea Oprea, Constantin Stoica, Ionuţ Caragea, Goran Mrakić, Corneliu Vadim Tudor, Sorin Cerin, Gheorghe Gricurcu, Elis Rapeanu, Efim Tarlapan, Vasile Ponea.
În ciuda acestei realizări importante pentru literatura şi cultura noastră, ecourile în presă au fost aproape inexistente. Evenimentul a fost menţionat doar în câteva reviste din diaspora şi câteva portaluri, agenţii de carte şi ziare mai puţin cunoscute din România, cu toate că antologia ne reprezentase ţara la Salonul Internaţional de Carte de la Torino (2013). Nici alte antologii importante care au apărut mai târziu nu au atras atenţia revistelor mari şi a criticilor. Vom aminti „Cartea Înţelepciunii Universale” (Editura: eLiteratura, Bucureşti, 2014), un dicţionar de 620 de pagini care cuprinde 13500 de maxime şi aforisme adunate cu hărnicie şi pricepere de Nicolae Mareş timp de aproape 50 de ani. Sau mai recent, în 2015, „O antologie cronologică a aforismului românesc” (editura Prut Internaţional), realizată de Efim Tarlapan din Republica Moldova, un autor apreciat de aforisme şi antologator al acestui gen, care mai realizase o astfel de lucrare şi în 2005 (editura Dacia).
De ce critica literară a devenit insensibilă în faţa genului aforistic, este greu de ştiut. Poate că sunt prea puţine cărţi de aforisme apărute după revoluţie pe piaţa românească de carte, în comparaţie cu numeroasele titluri care apăreau, de exemplu, pe timpul comunismului, în colecţia Cogito a editurii Albatros? Să fie şi tirajele mici de vină? Şi proasta promovare? Probabil că acestea sunt câteva dintre cauze. Totuşi, editurile ar trebui să acorde mai multă atenţie acestui gen literar. Avem nevoie în continuare de cugetările lui Nicolae Iorga, George Călinescu, Lucian Blaga, Mihai Codreanu, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Constantin Brâncuşi etc., cât şi de cugetările noilor generaţii de după revoluţie. Vechile cugetări nu s-au perimat deloc, o dovadă în acest sens fiind şi faptul că editura Humanitas a publicat în 2008 aforismele lui Blaga. Noile cugetări au şi ele dreptul să iasă la suprafaţa mocirlei existenţiale în care ne-am afundat pe zi ce trece. Mai avem resurse pentru a stoarce ultimele picături de înţelepciune din noi? Mai avem demnitate? Mai avem cuvinte potrivite în vocabular? Mai suntem capabili să esenţializăm?
Iată o grămadă de întrebări pe care mi le-am pus şi eu, de multe ori, analizând fenomenul aforismului românesc. De când cu apariţia Internetului, locul multor cărţi a fost luat de tot felul de portaluri şi siteuri care ne reamintesc că am fost şi suntem încă un popor care nu fuge de înţelepciune. Acum mai bine de un deceniu exista un site mic cu câteva pagini cu citate, numit Citatepedia. A fost lansat pe 19 iulie 2005. În timp s-au alăturat mii de participanţi care au pus voluntar umărul la un proiect care a căpătat dimensiuni impresionante. În acest moment, Citatepedia însumează 570.000 de citate în 41 de limbi. Citatepedia.ro include, aproape de la început, şi aforisme. Este cea mai mare colecţie de aforistică în limba română: peste 26.000 de aforisme scrise de 400 de aforişti din toată lumea. Sunt cifre impresionante cu care Lucian Velea, directorul „Asociaţiei Culturale Citatepedia”, are toate motivele să se mândrească. Dar ce se întâmplă dacă pică Internetul în întreaga lume? Sau ce se întâmplă dacă vor „crăpa” toate serverele în urma infectării cu un virus nimicitor? Reflectând la aceste întrebări apocaliptico-internautice, mi-am zis să întind o mână de ajutor, cu scopul realizării unei cărţi de hârtie care să cuprindă cei mai reprezentativi autori contemporani de aforisme de pe Citatepedia.
Deşi lui Lucian Velea ideea i s-a părut atractivă, a avut şi ceva reţineri. Mai ales din cauza faptului că, de obicei, o antologie este alcătuită de un antologator sau de o comisie, iar domnia sa nu agreează astfel de abordări. Fiind un om care iubeşte democraţia activă, s-a gândit dacă nu cumva s-ar putea altfel. Aşa a apărut ideea ca „Antologia aforismului românesc contemporan” să fie realizată chiar şi numai de aforişti.
Pentru că trebuia început de undeva, Lucian Velea l-a invitat pe Dan Costinaş – unul dintre colaboratorii săi cei mai serioşi – să propună 10 aforisme scrise de 10 aforişti români contemporani diferiţi. Apoi, nominalizaţii au fost invitaţi să repete procesul, fără ca aceştia să poată propune înapoi aforismele celor care i-au propus. După 5 runde, s-au localizat 99 de aforişti români contemporani, răspândiţi în diferite ţări, pe care colegii i-au considerat demni de a fi incluşi în antologie. Din păcate, din cauza dificultăţilor de comunicare sau a unor alte obstacole, a fost obţinut acordul scris din partea a numai 27 de aforişti.
Toate aceste informaţii le furnizează Lucian Velea în cuvântul înainte al cărţii, intitulat „Istoria unei antologii inedite”. Această antologie şi toate celelalte lucrări prezentate mai sus au, după părerea mea, forţa de a revitaliza interesul pentru aforismul românesc. Trebuie doar să le citim, chiar şi pe sărite. Astfel vom descoperi unele aforisme care ne pot schimba vieţile în bine prin puterea lor de convingere. Legăturile spirituale între oameni pot fi restabilite prin intermediul a numai câteva cuvinte:

Valeriu Butulescu – Nu va zbura mai repede ca vântul cel dus de vânt.
Vasile Ghica – Muzica poate să facă dintr-un suflet răvăşit o Catedrală.
Victor Martin – Cu toţii trăim din scris; cum ne e scris, aşa trăim.
Teodor Dume – Cel ce ocoleşte suferinţa moare încet pentru că nimeni şi nimic nu poate înlocui atingerea.
Teodor Burnar – Ştii ce spune un fluture îndrăgostit? "Parcă am oameni în stomac".
George Geafir – Genialitatea duce la progres, înţelepciunea, la salvare.
Boris Marian Mehr – Visătorii sunt singurii învingători adevăraţi.
Nicolae Petrescu-Redi – Epitaful lui John F. Kennedy: "Eu v-am scăpat de rachetele sovietice, voi nu m-aţi salvat nici de gloanţele americane".
George Budoi – Dragostea mută munţii din loc, dar se-mpiedică adesea de muşuroaie!...
Dan Surducan – Înţelepciunea nu stă în numărul mare de cuvinte, ci în adevărul lor.
Costel Zăgan – Cărţile sunt jucăriile mele preferate: citind redevin copil.
Lucian Velea – Sunt plecat să bat câmpii. Revin imediat.
Viorel Vintilă – Viaţa nu-i ca matematica. Degeaba tot aduni, la sfârşit îţi va da tot cu minus.
Ionuţ Caragea – Timpului nu-i tremură niciodată mâinile. Îşi plimbă încet bisturiul pe feţele noastre ca un criminal în serie îndrăgostit de arta sa.
Iosif M. Cristian – A nu-ţi urma visul, înseamnă a-ţi trăda destinul.
Gabriel Petru Băeţan – La polul opus al succesului nu se află eşecul, ci lipsa de ambiţie.
Paula Adriana Cozian – Într-un suflet de cremene trebuie să fi ars cândva, din rădăcini, o pădure.
Gheorghe Gurău – Fericirea, fiind de genul feminin, e frumoasă, e capricioasă, dar şi greu de întreţinut!
I.m. Popa – Atunci când toată lumea are dreptate, adevărul are de suferit.
Constantin Enescu – Oglinda reflectă frumuseţea chipului, dar nu şi urâţenia sufletului.
Dan Costinaş – Trăim în propriul interior, dar murim în propriul exterior.
Gheorghe Mihail – Nu suntem întru totul egali, între aceste inegalităţi demonstrabile.
Silvia Velea – Cred că îl atingem şi ne lăsăm în fiecare clipă atinşi de Dumnezeu, însă noi simţim asta doar atunci când suntem fericiţi.
Any Drăgoianu – Să te descopăr om mi-a fost cel mai greu, eu te ştiam numai suflet.
Dumitru Matei – Mincinosul vine cu răspunsul învăţat de acasă.
Gheorghe A. Stroia – Am primit Darul de a fi Oameni, pentru a deveni îngeri, ori de câte ori dorim, fără să ne doboare povara aripilor lor.
Mihai Enachi – Într-o societate coruptă, "binele" pe care îl faci unui om, poate fi răul pe care îl faci altuia.

Notă suplimentară, adaugată astăzi, 15 iulie 2023:

Din nefericire, Lucian Velea ne-a părăsit în ianuarie 2023, dar în urma lui rămăn două antologii ale aforismului românesc, mai multe volume publicate de unii dintre cei mai importanți aforiști români la editura Digital Unicorn, cât și site-ul Citatepedia, un adevărat tezaur pentru cultura română.

Odihnă veșnică, prietene!