Trebuie să începem prin a sublinia din start sensul real al termenului apocalipsa. Conotațile catastrofice, asociate evenimentului apocaliptic sunt doar elemente colaterale care, ce-i drept, ne vor afecta din plin, dar cuvântul grecesc apokalupsis are sensul exact de revelație, dezvăluire a unui adevăr necunoscut, care timp îndelungat a fost ascuns cu străjnicie.
Succesiunea de catastrofe ce va urma, va da timpurilor noastre însușirea de mult dorită de a ne face în sfârsit să cuprindem cu mintea începutul, cauzele, sensul și ciclicitatea existenței Pământului și oamenilor. Ascunse de milenii, sub perdeaua ignoranței sau sub pedeapsa rugului, elementele fundamentale ale apariției omului și ale originii și menirii sale au fost ocultate prin toate mijloacele spre liniștea sufletească a orânduirilor ce s-au succedat..
Miturile au fost deformate, s-au pierdut, bibliotecile au fost distruse ritmic, învățații adevărați au plătit cu viața iar cei mincinoși au primit onoruri, monumentele s-au deteriorat și au fost depersonalizate, școala a fost subordonată intereselor celor mai diverse. Pe măsură ce omenirea progresa, devierea de la adevărurile inițiale s-a accentuat, dar acesta era firul dorit al evenimentelor.Legăturile dintre zei și oameni au intrat cu timpul din religie în legendă, iar când legendele au devenit puerile s-au compromis, au fost uitate și declasificate.
Popoare care cunoșteau tainele cerurilor și constelațiilor, au ajuns brusc să se recicleze punând capcane animalelor sălbatice. Constructorii megaliților și piramidelor s-au instalat spontan în bordeie și au trecut la producția de chirpici. Marii călători ai lumii și-au pierdut deodată hărțile și sextantele și s-au rătăcit pe propria planetă. Popoarele care cunoșteau leacurile din plante și rădăcini, biocâmpurile și meridianelor energetice ale corpului, le-au uitat și s-au înscris la asigurările sociale. Medicii învață meserie așezând gogoloaie pe grilele de răspunsuri și repară cu medicamente ce au stricat cu doctorii. Medicația a devenit a doua natură și refulează din mentalul colectiv chiar și prin anecdotică1.
Maeștrii marilor epopei ale lumii au devenit peste noapte analfabeți, în timp ce copiii noștri fac bețișoare până într-a patra, încercând concomitent să determine distanța de la Pământ la Lună. Dintr-o data, mersul de-a bușilea a înlocuit călătoriile la ceruri, iar tunelul timpului a fost înlocuit de căruța cu coviltir. Vedele au fost uitate, oglinzile etrusce au fost sparte, în timp ce manuscrisele lumii au fost lăsate să moară odată cu mările. Zeii au fost strânși toți într-o cutie care are scris pe o parte ELOHIM iar pe cealaltă YHWH.
Geneza a fost înghesuită în șase zile urmate de o zi de odihnă, fiindcă sumerienii ne-au povestit-o pe șase plăcuțe de lut, iar pe a șaptea aduceau elogii nesfârșite zeilor creatori [206,223]. Pentru că oamenii nu trebuiau să-și părăsească habitatul și nici să-și amestece cromozomii între seminții, Babilonul a fost dezbinat fiindcă locuitorii lui construiau o rachetă-turn cu care doreau să zboare la cer, ca zeii. Au început să vorbească limbi diferite și de atunci telepatia a fost abolită, iar numărul tălmăcitorilor care mediază gândurile oamenilor între limbile pământenilor a ajuns mai mare chiar și decât cel al avocaților.
Păstrătorii marilor adevăruri nu au mai reușit să comunice urmașilor cunoașterea pe care au avut-o de la zei, au înțeles-o din ce în ce mai puțin, în final au pierdut libertatea de a o transmite. Avantajul lui Cine are carte are parte, nu a fost niciodată disimulat, ba dimpotrivă fructificarea lui a devenit principiu călăuzitor. Conflictele și războaiele au întreținut discordiile sociale, imperiile au crescut și au pierit, marii manipulatori au rămas în umbră. Omenirea a uitat ce aflaseră caldeienii, fenicienii, egiptenii, babilonienii și s-a luptat secole cu teama de a se prăbuși în neant la marginea Pământului. Cunoașterea a fost restricționată prin toate mijloacele, pentru unii costisitoare, pentru alții aducătoare de bunăstare, în timp devierile de la adevăruri s-au dovedit tot atât de profitabile.
Oamenii au învățat din nou cum se transcende ziua și noapte, copilăria și bătrânețea, și ca să-și numere viețile și-au notat arborii genealogici. Când ceva nu le-a convenit au umblat în genealogii, le-au ars pe rug sau au scris altele în loc. Istoria a devenit fată în casă dinastiilor ce trebuiau să dăinuie și să întinerească, în timp ce religia s-a fărâmițat și se atomizează necontenit. Popoare noi se născ și dispar, se așează când în bănci când la catedre, până când totul va deveni o apă și un pământ. De milenii restauratorii caută și descoperă, iar mistificatorii găsesc și acoperă. Fiecare are setul său de ipoteze și calupul propriu de adevăr. S-a ajuns în situația că nu mai contează ce învață copii și din ce manuale, cât sunt de reale preceptele și teoriile. Tot ce deranjează este controversat, indezirabilul este eradicat. Adevărul izbitor a devenit iluzoriu iar iluzoriul capătă trăinicie efemeră. Normalul devine anormal, iar paranormalul patologic. Spiritul nu-și mai găsește locul și este afurisit.
Psihicul, cel mai măreț instrument de interferență și rezonanță, principala cale de comunicare a zeilor cu oamenii și a oamenilor între ei, a generat cele mai șubrede alcătuiri științifice ale vremii. Psihologia, psihiatria și antipsihiatria par a fi simple însăilări ale științei, cât despre relația lor cu medicina abia dacă se înfiripă. Se luptă cu furie între ele, dar toate se unesc laolaltă împotriva omului; om hăituit din toate părțile, pe care doar implantul cu semnul fiarei, biocipul, îl mai poate ajuta să crească în ochii selecționerilor divini. Până una alta, au avantajul de a trece peste rând prin vamele aeroporturilor, sau de a fi localizați cu prioritate pe sub ruine.
Perspectiva cosmică ne-a rămas și ea strâmtă ca o hăinuță din copilărie. Puținul ce s-a păstrat nu a trecut dincoace de baricada controversei, iar ceea ce redescoperim singuri cu telescoapele este o biată ochiadă aruncată prin gaura cheii.
O nouă trecere a planetei NIBIRU prin sistemul nostru solar, eveniment care a început deja, va produce o serie de fenomene cosmice și terestre ce vor face ravagii, întocmai precum cele din timpul potopului sau mai recent din timpul exodului. Erupții vulcanice, uragane, tornade, schimbări climatice brutale, cutremure, epidemii, încetinirea sau oprirea Golf Stream-ului, înversarea polilor magnetici ai Pământului, poate chiar răsturnarea axei sale. Toate acestea sunt fenomene cosmice cu ciclicitate și cauzalitate obiectivă, pe care pământenii le-au mai trăit, zeii, creatorii noștri, le cunosc și le folosesc, așa cum oamenii după ce se liniștesc intemperiile iernii, ies la câmp, îl ară și îl seamănă pentru a obține o nouă recoltă.
Aveți în mână o carte al cărui autor continuă de vreo cincisprezece ani o mediere, între normal și paranormal, între religie și psihologie, între psihiatrie și cosmoteism. Restaurator meticulos al filonului științific disimulat în bogatul material biblic, Cristian Negureanu, opune confraților săi în ale medicinei, un punct de vedere prea religios, iar oponenților din breasla religioasă unul, din cale afară de extraterestru! Atenție! Prezenta carte constituie un produs periculos. Toate acestea practici scriitoricești au primit numere de cod și sunt deja diagnostice statuate în seria, de loc onorabilă, a simptomatologiei psihiatrice moderne!
Dictatorii cosmici își numeau propagandiștii proroci, dictatorii pământeni îi numesc activiști de partid sau analiști politici. Cine reușește să spargă embargoul mental e consultat medical. Cum e în cer așa și pe Pământ. Sau altfel spus, semnătura pare aceeași. Enciclopediile s-au încărcat de paranoici, dizidenți, schizofrenici, epileptici, deprimați, scelerați, sceptici, descreierați, anarhiști care ne delectează spiritul. Simptomatologia este generoasă și insuficient studiată. Pacienții au invadat toate literele alfabetelor, aud voci, simt imbolduri, au vedenii, construiesc sau demolează în neștire, se lasă posedați sau delirează cu ochii deschiși, înalță imperii, ascultă cuvântul Domnului, sapă canale, ajung dictatori, sau o țin una și bună în priapism ideologic:
Amos, Alexandru Macedon, Aristotel [27, 1871]
Boccaccio [27,2494], Bruno Giordano
Cicero, Cervantes, Ceaușescu
Daniel, Democrit, Dante
Enoh, Ezechiel, Ezra, Euripides [27,3254]
Freud
Gengis Han, Galileo Galilei
Homer, Heraclid din Efes, Hitler
Isaia, Ieremia, Iov
James Joice
Kalidasa [27,2457], Kusumadeva [27,4989]
Lao zi, O mare parte dintre Ludovici, Lenin
Maleahi, Moise, Mohammed, Marx
Noe, Nietzsche
Osea, Obadia
Pavel, Apostolul
Quintilian Marcus Fabius
Rochefoucauld [27,4376]
Socrate, Seneca [27,4374], SYRUS [27,2593]
Timotei, Tit
Ulise, Ulubek
Vetaladhațța [27,4215]
Xanthippe tatăl lui Pericle, Xenophon
Young, Karl Gustav
Zorobabel, Zaharia
Lista stă mereu căscată ca un abis și niciodată nu știi când poți fi înghițit și scos la pensie pentru o boală psihică. Odată nominalizat, nici comisiile medicale, nici moartea, nici veacurile nu te mai purifică.
În ce ne privește, ce am putea face altceva decât să-l parafrazăm pe Seneca:
Dintre toate popoarele ce s-au perindat pe Pământ, am meritat noi Doamne, ca cerul și polii săi smulși să ne strivească și sfârșitul lumii să fie în timpul nostru? Oricum nu mai avem decât o singură soluție: să trăim cu mândrie și atenție apocalipsa și să înțelegem care este adevărul și de partea cui.



[27]. THEODOR SIMENSCHY, UN DICÞIONAR AL ÎNÞELEPCIUNII, ed. JUNIMEA, IAȘI,1979.
[206]. ZECHARIA SITCHIN, A DOUÃSPREZECEA PLANETÃ, traducere din limba engleză de Cristian Banu, ed. ALDO PRESS, București, 1999.


___________
1 Un cuplu de tineri francezi erau dezolați că nu au copii. Consultaseră mai mulți specialiști, își facuseră tot felul de analize, încearcaseră tot felul de tratamente, dar degeaba. Până la urmă cineva le obținu o programare la un mare specialist american, renumit pentru rezultatele sale în acest domeniu. La data și ora stabilită cei doi soți intrară în cabinetul marelui profesor. Cum ei nu vorbeau engleza și nici medicul nu știa franțuzește, nu le rămase decât să se înțeleagă prin gesturi. Profesorul le mimă că dorește să-i vadă în acțiune. Un pic jenați cei doi înțeleg ce li se cere și răspund frenetic solicitării. Profesorul îi privi la început cu mâinile încrucișate, se uită apoi la ei din toate părțile atent la detalii, și deodată strigă: STOP! Merge la birou și scrie o rețetă, pe care le-o înmânează. Foarte fericiți cei doi se întorc la Paris și intră în prima farmacie unde îl întreabă pe farmacist: Aveți Triteoterol? Perplex farmacistul vorbește singur: Triteoterol...Triteoterol...Nu. Nu am așa ceva! Sunteți sigur, insistă tânărul, uitați rețeta primită de la profesor! ...Ei, dar ați citit aiurea, exclamă farmacistul. Aici scrie: Try the Other Hole!