agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3463 .



Scrum (VII)
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Stefan Doru Dancus ]

2007-06-10  |     | 



Asta ne îndepărtează de Dumnezeu: încrederea că ajutând într-o zi un nenorocit vom fi răsplătiți „cu asupra de măsură”. Ideea tembelă conform căreia mergând regulat la biserică și ținând posturi, spovedindu-ne și spunându-ne rugăciunile dimineața și seara – avem acces oricând la cămările pline cu aur divin. Asta ne îngroapă - mulțumirea de sine.
Nu mai putem fi controlați de nimeni înafara noastră înșine, ne-am înfipt fiecare după puterile noastre în sistemul social, încercăm să ajungem pe cont propriu cei mai mari și cei mai tari. Dacă suportăm scrâșnind un compromis, o facem narcotizați de gândul că va veni vremea când noi vom fi distribuitorii compromisului - alții ne vor linge pantofii.
Forfotind pe coridoarele sociale am învățat să avem încredere în forțele noastre și am renunțat la credință ca la un accesoriu depășit al vestimentației cotidiene. De fiecare dată când reflectăm asupra acestor lucruri ne găsim o justificare confortabilă: nu pot schimba eu lumea de unul singur.
Uite-așa ne grăbim sfârșitul, așteptând ca altcineva să facă primul pas iar când această optică lenevoasă dă rezultate, ne alăturăm celor ce-l batjocoresc pe acel ipotetic „altcineva”.
Poate că observațiile de față par naive, poate că eu, scriind aceste rânduri, sunt primul care fac vocalize în imensitatea corului societății. Am un avantaj, totuși: îmi recunosc neputința de-a schimba lumea, nu mă ascund după deget, precum zilnicii lătrători.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!