agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 3748 .



Nessun norma
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [silencio ]

2003-03-25  |     | 



Omenirea a adunat in miile sale de ani un bagaj impresionant de bogatii - muzica, poezii, romane, monumente, sculputuri impresionante... intr-un cuvant arta, la care se adauga sutele de descoperiri stiintifice, care desi mici, la vremea lor ne-au facut viata mai usoara, mai frumoasa, mai sanatoasa.

In tot acest timp omenirea a reusit sa stranga zeci, sute de idei, de pareri, care s-au amestecat, s-au discutat, s-au verificat si s-au sedimentat intr-un bagaj sanatos de idei preconcepute pe care le purtam fiecare la noi. Sunt atat de multe, si atat de bine inradacinate incat nici nu le mai sesizam prezenta. In schimb, ne ajuta sa impartim lumea intr-o fractiune de secunda, intr-o clipire, intr-un gand neterminat, in bine si rau, gustos sau ne, frumos sau urat, gresit sau corect. Exista tipare si le folosim instinctual.

Afara e-nnourat si frig si sta sa ploua. E vreme urata as opposed to vreme frumoasa. Deci e nasol si ne simtim nasol.

Mancarea din fata mea arata ca dracu. Probabil bucatarul nu si-a dat prea mare osteneala s-o faca sa arate bine. Arata nasol si cred ca si gustul e la fel. Nici nu mai imi vine s-o mananc. Nici n-o mai mananc. Mai bine raman flamanda decat sa mananc asa ceva.

Prietenul meu e urat. E urat pentru ca are un ochi care te priveste fix si jumatate din fata acoperita de pete rosii. Noi ceilalti suntem frumosi. El e dizgratios si ma simt ciudat cand ma uit la el. Mi-e greu sa fiu naturala cu el. Desi ma stapanesc, am un setiment de repulsie.

Iar eu, eu sunt tanara. Si ceea ce e si ma grav, arat tanara. Asta inseamna ca no matter what i've done before sunt privita ca o incepatoare, ca un copil. O pot citi in ochii celor din fata mea.

Toate astea sunt impartiri pe care le facem automat, pentru ca asa ne-am obisnuit, asa fac si ceilalti, asa s-a facut si ieri si asa se va face si maine. Ne desenam limite. Ne impartim viata in categorii.

Dar shit happens! Si conform impartirii noastre suntem de multe ori in categoria gresita. Si reactionam. Suferim ca prostii ca urmare a acestei delimitari. Pentru ca vremea urata inseamna mohoreala.

Si azi e innorat si ploua. Am iubit in ploaie si inca imi aduc aminte de gustul sarat al dragostei.

Imi place la nebunie terciul de grau.

Prietenul meu este un om de o sensibilitate si de o cultura extraordinara.

Iar eu, eu am sa-mi port tineretea pe fata si am sa ma bucur de fiecare minut al vietii.

Refuz sa impart viata in alb si negru. Refuz chiar sa-i accept si nuantele de gri. Pentru mine lumea are mii de culori si iubesc fiecare culoare a ei. Urasc doar razboiul si crimele.


PS: Ce diferenta face o cravata?

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!