agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 2850 .



Strange Dream
eseu [ ]
Altul din multele....

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Danaida ]

2003-08-16  |     | 



STRANGE DREAM






TABLOUL I

Doi țigani – un el frumos și ciudat ca spuma mării – o ea cu față bărbătoasă, cu un nas alungit până înspre gură, cu chipul smead, ochii albaștri și cu o basma prinsă peste niște plete de culoarea grâului și de densitatea câlților.
La început, stau de vorbă la poalele unui castel, mai precis în afara acestuia, lângă zidurile dinspre mare.
Apar pe plajă – parcă din mare – doi cai superbi pe care țiganii îi încalecă și pornesc în galop.



TABLOUL II

Călărind, trec… nu știu cum… într-o altă lume – o lume în care ei nu mai sunt doi țigani anonimi ci sunt stăpânii castelului lângă care stăteau adineori…
Îi găsim stând de vorbă în sala mare a castelului, așezați la o masă lungă:
EL – cu spatele spre usă, EA – cu fața spre ferestre… iar EU – invizibilă, undeva pe la jumătatea mesei… vorbesc așa cum făceau întotdeauna… termină de mâncat… EL se ridică și pleacă, EA…merge în odaia de primeneală și în fața unei oglinzi mari, atât încât să i se vadă jumătate din trup, se… bărbierește (rade).
În oglindă, în spatele ei și în fața ferestrei, observă că cineva face aceleași mișcări ca și ea. Știa că e un diavol; un demon trimis de cineva doar că, arăta ciudat. Avea înfățișarea unui șoarece uriaș doar că pe față îi era întipărit un rânjet deloc caracteristic drăguților de șoricei… în rânjetul acela găseai toată perfidia iadului, toată răutatea smoalei și a focului ce-o face neagră.
EA nu se sperie, se bărbierește în continuare….șoarecele, la fel…
Doar EU înțepenesc, împietrită în transparența și nonmateria mea.





The End

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!