agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Rom�nesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 4359 .



sansa timpului prezent
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [bell ]

2003-10-13  |     | 



Sansa timpului prezent


lui Sorin,


Trecutul si viitorul sunt inventii ale mintii oamenilor. Situarea cu insistenta in acestea ofera o poarta buna pentru ratarea prezentului.
Trairea in prezent nu inseamna -a trai clipa-, consumand-o, ci -a trai in clipa- prezentului prin includerea in consistenta vitala a acesteia.

Timpul si memoria devin pentru oameni doua urate atribute ale subiectivitatii lor. Pentru a le face fata doar iesirea din timp si uitarea ii pot ajuta, insa sansele de a putea face asta sunt reduse. Timp inseamna amintire pentru trecut si dorinta sau teama pentru viitor.

Refuzul amintirii este o cale de a renunta la prelucrarea obsesiva a faptelor si a tot ceea ce s-a petrecut in trecut. Un mare izvor de suferinta este acesta. Resentimentele sporesc, personajele din micile povestiri pe care si le spun oamenii despre propriile lor intamplari capata dimensiuni grotesti. Sufletele lor devin cazane incinse de regrete pentru modul cum au reactionat sau nu au reactionat la un moment dat, ura pentru cei ce i-au facut sa sufere, deznadejde pentru ireverisibilitatea celor trecute, lipsuri, nesanse, amaraciune. Amintirile despre frumos si bine sunt uitate cu repeziciune. Fiind normale prin natura firii umane nu au consistenta amintirilor urate.

Imediat starea negativa determinata de trecut otraveste prezentul si il transfera in viitor spre o salvare sau macar o rezolvare iluzorie. Tot acest sistem ideatic da mintii o preocupare devastatoare. Omul se simte exclus din propriul sau prezent, aruncat dintr-un trecut dezagreabil intr-un viitor imposibil.

Aceasta stare se vede din exterior si este denumita de ceilalti ingandurare. Ea apare ca un semn laudat al maturizarii dar in realiatae este unul dintre dusmanii ei.

Sfaturile pentru a iesi din situatie sunt simple si constau din doua propozitii:
- asezarea unei bariere a gandului intre trecut si prezent
- asezarea unei bariere a gandului intre prezent si viitor

Incertitudinea unei ajungeri in viitor face ca intregul consum de ganduri, pentru ce si cum va fi, sa fie inutil. Aceasta nu inseamna renuntarea la optimism ci doar pastrarea pentru viitor a acelor ganduri cu valoare strategica, generala si nu detalierea pana la exasperare a unor posibilitati inca nedeterminate de ceva.

-Blocarea gandirii pentru prezent- , aceasta premisa este in fond singurul mod de a trai in real, de a percepe intr-un cat mai mare grad viata. Nu ne vine sa credem dar procentul de a realiza aceasta performanta este de maxim 10 %, insa pentru cei consecventi. Trairea cu un defazaj intre ganduri si situarea efectiva a omului in prezentul sau este pierderea sa de viata.

Bucura-te ! acest indemn dat de toate religiile este practic prea putin posibil fara asimilare de prezent.

Cand gandul ramane prezent si se aplica clipei efective de traire spre constientizarea senzoriala, spre un act de consum efectiv de timp prezent, nestanjenit de cele doua stari intruse ale trecutului si viitorului, atunci omul se include in ceea ce este viata, spre sensul sau simplu si profund si ii este usor, ii place sa traiasca fara un alt accesoriu, ci pur si simplu. (!)

Asteptarea continua spre clipele, zilele sau lunile urmatoare , pentru a se petrece mereu altceva care sa fie placut, implinitor, trainic, fata de prezentul socotit mereu dezagreabil, incomod, nesatisfacator face din om un deznadajduit proclamand in van nadejde.

Omul trebuie sa renunte la ideea sa de superioritate, de a determina fundamental viitorul, lasandu-l in grija lui Dumnezeu, pentru ca nu are cum , nu poate. Viitorul este la fel reflexelor sale neconditionate , ca suflul sau bataile inimii, care sunt uitate de om. Singurul lui act posibil este cel al prezentului, prin prezent poate sa faca ceva sau sa nu faca nimic.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!