agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 6206 .



Radu - poetul iubirii
eseu [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [Decembrie ]

2004-08-01  |     | 








Pentru fiecare dintre noi, indiferent că suntem cititori sau poeți, apropierea de cuvinte nu poate fi înlocuită cu ceremonialul de taină al lecturii. Vă invit să ne îndreptăm lectura noastră de astăzi spre cel care a deschis acest cerc virtual numit: poezie. ro - Radu Lucian. Chiar dacă acest loc de întâlnire este virtual, Radu a încercat să ofere fiecăruia posibilitatea de a-și desfășura sufletul. Dincolo de un creator de site, putem desluși un profil al autorului autentic și original mai ales prin încercarea de a depăși aparențele și de a căpăta ceva și din farmecul drumului său spre poezie.

Radu a filtrat prin sufletul său, în ceasuri de solitudine și uneori poate melancolie multiple emoții legate de ființa sa. Cu pași timizi mă îndrept spre primul text de pe pagina sa, și cum e firesc acest text se intitulează: Poezie - o sensibilitate reală străbate poezia, un suflu puternic de culoare și forme: Rastoarna pocalul cu sufletul meu / Hrani-vei sacalul cu blana de zeu. / Un pic de-o ramane din inima mea / Voi face-o farame cu dragostea ta 1. Poemele cuceresc prin franchețea izbitoare a tonului: As vrea sa te gasesc dormind, / sa te sarut usor pe buze / pe aripile ce aprind / din vid, iubirea unei muze 2; franchețe care nu e simplă sinceritate de moment, ci reprezintă o atitudine generală, spontană și conștient rodată, devenind chiar un program estetic: Mi-ai strans toate pozele / intr-o cutie, / Ti-ai scos inelul si l-ai aruncat undeva / sa nu-l mai vezi deocamdata, / si ai pus in cutie cerceii si bratara / poate impreuna / sa planga in urma unui suflet / parasit in doua zile / condamnat fara judecata 3… un lung poem de dragoste.

Departe de articole, anunțuri, organizări și multe altele, Radu își dezvăluie în poezie o parte ascunsă a sufletului său – sensibilitatea. Poezia sa deține darul de a te face să participi cu ardoare la stările poetului: Am pus un trandafir intr-o carte / Si doar dup-o zi l-am uitat / Din mine, din suflet o-parte / Pe veci pentru tine pastrat / Stiam ca-ntr-o zi ai sa vii / Stiam ca mai pot sa astept / Sperantei ii fi-voi adept 4. El transmite verbului poetic un dinamism pasional, o căldură și vibrație care pornesc din interiorul său: Restanta, in intunecimile sufletului / Gasesc, si uitand de ce ma indrept / Spre iluzii, cu pasi mari si presimt / Caderea mea, si a sufletului meu / Din intuneric, in lumina 5. Dragostea de viață e un resort adânc și mereu activ. Poemele sale își mențin prospețimea și ele ni se dezvăluie: Au trecut 1012 secunde / 1012 secunde de furie / in care trebuia si n-ai fost cu mine / in care ai zis ca vii dar n-ai venit / pe care mi le vei baga apoi pe gat / printre lacrimi / spunandu-mi / ce mult te-ai gandit la mine / ce mult / ti-am lipsit. Ce stiu eu?… Incep sa inteleg ce inseamna "acum" si "imediat". / Ce inseamna "acum" la tine. / Inseamna: " candva cand o sa am chef" / POATE. Poate nu mai e furie; poate! / Poate e doar durere, o durere pasnica / ca un val, ca o raza de soare; ce porcarie. / 1012 secunde, 1012 secunde de furie au fost / acum sunt mult mai multe, sunt 2212. / Ma mai chinuie, ciudat, o intrebare: / Oare eu sunt la fel 6?

Radu se detașează puțin de la versurile de dragoste și încearcă o incursiune într-un anotimp: Imi ploua-n suflet si in gand, / Dar nu e alta ploaie / E soare si vantul bate bland / In praful de pe straie, / Te-asteptam iubita mea / Si azi nu vrea sa ploua / Se-neaca iar iubirea mea / In picaturi de roua 7 - în care vorbește tot despre iubire și iubită. Se pare că iubirea deține un loc important în poezie în această perioadă a ceației sale.

Am început să te cunosc: Am inceput sa te cunosc / Din sentimente si cuvinte / Eram destept, acum sunt prost, / Sunt doar o umbra fara minte. / Am inceput sa te admir / Sa caut ingerul in tine / Si viata mea e ca un fir / De praf in stupul de albine. / Am continuat sa te cunosc / Vroiam sa-ti fiu mereu aproape / Si-a fost asa de dureros / C-am prins o lacrima-ntre ploape / Si-am continuat sa te admir / Pana cand patima din suflet 8. Mărturisesc că îmi este greu să cred că acesta de aici este Radu. Limbajul se menține între enunțul simplu, între limpezime și ambiguitate: - Alo, bonjour, c~est quoi pour vous? / - Ah, bon, c~est moi ici dessous / Eu Romania, parlez vous? / - Mais oui, sunt eu Razvan. Salut! / - Raducu sunt, ce faci boboc? / - La scoala de soferi sunt foc cu foc. / - Da de Irina ce mai zici? / - Ah, que mallheure ca nu-i aici. / - Dar unde poate / Pe strand, la film sau la gagii. / - Zi-i sa ma sune de-o veni! / - Bine salut, si-om mai vorbi! 9 - situindu-se cu precădere într-un spațiu al imaginarului, dialogul produce o impresie de stranietate.

Sentimentul iubirii are acea tentă de puritate și de complicație existențială: Mi-e teama ca as putea sa pierd / Icoana ta si chipul tau iubit 10. Referitor la aceste versuri unul dintre cititori comentează: Atât de sec! Fără pic de subtilitate. Fiule, te gândești oare că ești poet? Abundă epitetele de duzină și nelipsita lamentație…( Nereide ) Iubirea lui Radu este o realitate ce se întretaie cu alte realități în alternanțele unei simțiri mereu în alertă: Am uitat sa platesc telefonul / si iubita mea sunase in seara asta / sa-mi spuna ca ma iubeste / si ma vrea inapoi 11. Versurile transcriu un patos existențial, acea favoare a trăirii în puritatea și absolutul clipei: As vrea sa stiu cat sa astept / Pana cand voi jeli moartea / iubirii noastre // As vrea sa stiu cat sa rabd / Sa-mi vars inima pe hartie / Cu rosu pe alb 12.

Aspirația poetului continuă spre împlinirea umanului: nu stiu daca oamenii au aflat / ca poeziile nu sunt dorinte / negre, pe hartie alba, ci doar / concluzii asupra neputintei 13. În ochiul cititorului se conturează deja traiectoria fină, energică și suavă a versurilor: florile pling in calea mea cand ma gindesc la tine, / si frunzele copacilor se scutura cind pling / mi s-au crispat pleoapele de durere si teama / de teama ca s-ar putea sa ma chemi inapoi / si n-as veni. / te cunosteam bine sau asa credeam macar / pina cind eu am cerut prea mult de la tine / pina cind cerul meu a devenit prea ingust / pentru tine, si stelele mele prea pale / pentru dragostea ta 14. Voi consemna aici și impresiile lăsate de alți cititori: Pur și simplu mi-au dat lacrimile în fața acestei sensibilități emanate de poezia aceasta ce-mi cântă simțirea ( Mona ) sau Iubirea este deseori o bătălie; cum altfel să numești neîmplinirea ei decât o bătălie pierdută? Tocmai banalitatea sfârșitului poeziei (mai mult simțire decât poezie ) mi-a plăcut; uneori simți nevoia să te rostești în cuvinte obișnuite, banale, auzite și răsauzite (Aelitta).

Radu a evoluat în mod firesc spre o limpezime a substanței lirice și totodată spre o simplificare a contururilor imagiste: Ai stins ceva in mine / si m-ai adus langa tine / si stiu ca de-acum / eu, voi fi doua persoane. / Voi fi eu cel care priveste / viata, ca pe o prostie / si voi fi eu cel care / nu-ti mai poate scrie decat / poezii 15… Pentru prima data / am sa te mint / si am sa-ti spun / ca n-am mai adormit / din cuza ta / am sa-ti spun / ca am stat treaz / strangand in mina / telefonul care clar / in noaptea asta / nu mai suna 16. Începe să fie mult mai atent la ceea ce face, la ceea ce spune, când conștiința de sine și preocuparea de arta domină într-un fel latura de spontanieitate și de neprevăzut a scrisului său: as fi vrut sa plang in seara asta / as fi vrut sa pot sa plang / dupa ce ne-am despartit si te-am lasat / sa iti schimbi gandurile in vorbe / ca un caine alungat fiindca nu vrea / sa latre, sau nu poate, si nu musca / un caine slab, cu ochi umezi, alungat, / sau ca o furnica intamplata intr-o picatura / treaza isi da seama ca vinul / era doar pasiune si chimie, nicidecum / mantuire, cum credea ea, proasta 17.

Inițiativa cuvintelor oferă multe, nesfârșite posibilități creatorului, dar nu e suficient, mai este nevoie și de o intervenție a imaginii: stiam ca voi scrie ceva in seara asta / si a scrie poezii s-a transformat / din exprimare de sentimente in simpla / repriza de cugetare si analiza verbala / punand cuvintele la un loc, ca poezie, / sa ma lamuresc pe mine, sau sa inteleg / daca macar am ceva de lamurit sau, / mai degraba m-am schimbat pur si simplu / in rau, si ceea ce sunt acum e usor 18.

Alteori versurile par aruncate la întâmplare, iar sensurile, sensurile sunt ușor de descifrat fiindcă autorul nu se mai folosește nici măcar de o metaforă, și totuși: nu stiu inca / ce titlu sa ii spun / poeziei, dar mi-e clar / ca voi scrie / despre tine. / te recunosti deja / sau precizia mea / lasa de dorit / nepomenind / nici numele / nici culoare ochilor / sau a parului ... / e mai dificil, / recunosc si eu. / nici eu nu sunt / prea sigur. mai bine / sa-ti spun ce stiu / despre tine. / mult, si insistent, / uneori renuntam / si asteptam sa fiu / eu cel descoperit / alteori, dezamagit / nici atat nu vroiam. / am ales linistea / atunci cand vorbeai / si am ales sa glumesc / pe seama tristetilor / tale, si greseam mereu / incercand sa fiu eu / si o luam de la capat / si acum cand am ales / in sfarsit sa fiu eu / acelasi dinauntru / pe toate partile / si pe din afara, / acum nu mai am nimic / sa iti spun, sau macar / sa te pot asculta pe tine / te-am cautat mult 19. Una dintre comentatoare sublinia: Ai poezie pe buze și-n minte iar Venera: nu o cauți pe ea (este vorba de o iubită) de aceea nici nu o vei găsi. Cauți persoana în care te vei oglindi tu cel mai bine, în care imaginea ta reflectată în ea va fi imaginea cu care tu vei putea trăi… căci nu cauți iubirea, ci vrei să reușești să te poți ierta (Venera)

Sunt poeme de autentică emoție – candoarea celui ce crede în rosturile ideale ale cuvântului, sensibilitatea este ea însăși o prezență aparte și originală: Incepusem sa cred ca noaptea este un anotimp trist / incepusem sa cred ca seara, gandurile se numesc versuri / si te-am intalnit pe tine cumva, si iar am inceput sa uit / am inceput iar sa cred ca noaptea inseamna impliniri / si seara exista doar ca sa ne prezinte noaptea. / Ti-as fii scris poezii cu versuri scurte, concise si clare / atunci, si acum iti scriu poezii, dar sunt ganduri / si ganduri sunt pentru tine si pentru mine soaptele / de iubire, te incant cu vorbe si din amintiri recente / aduc flori la usa inimii tale si astept, astept inca / sa vad daca eu te-am iubit si tu ma vei iubi 20.

Autorul scrie o poezie autentică cu subtile semnificații și interesante incursiuni în spațiile nebănuite ale sentimentelor: Imi potrivesc pasii cu ai tai / dar gandurile mi-o iau inainte / si-mi picteaza urme / unde sa calc / parca ar fi viitorul / prefacut in urme de pasi / parca ar fi moartea / astept pasul tau / si incet de parca / s-ar fi oprit timpul / te vad aparand langa mine / de langa mine. / Ma intreb atunci / unde ai fost 21. Poezia de iubire a autorului are un predomninat caracter de confesiune lirică. Vorbind despre sine, rostindu-și sentimentele dar și atitudinile, el adoptă în mod firesc un ton al oralității și astfel experiența cea mai particulară, cea mai intimă capătă o notă de generalitate: Pe nisip voi vedea urmele pasilor tai, iesind din mare si voi face / un castel de nisip inalt pana la soare, si subtire ca luna si firav / sa-l poti darama dintr-o atingere, sa-l poti privi, sa-l stii facut / pentru tine, sa-l stii facut usor, doar din fire de ganduri si / din sentimente. Nu l-ar putea darama lumea intreaga cu tunuri sau armate 22.

Radu rămâne cântărețul tristeților proprii sau generale ale iubirii, bântuit de multe doruri, melancolie și vise: lumea isi pierduse intelesul / si traiam doar ca sa nu mor, / uram fiindca nu puteam sa iubesc / cand ai aparut tu, / si mi-ai zis, in mijlocul noptii: / "eu sunt jumatatea ta". / si am furat TOT din curajul tau / si am disparut eu

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!