agonia
romana

v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 1004 .



Viata unei \"cutii\"
personale [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [LexUnderworld ]

2005-03-03  |     | 



Cine esti tu sa zici ca-s prost ? Cine esti tu sa crezi ca ai ceva in plus fata de mine ?
Cine te-a mintit in a crede ca esti mai destept si mai frumos decat mine? Rapsunde-mi, te rog...
Subconstientul? Ingerasul de pe umarul drept? Egoul ? Nedumereste-ma. Stau cu capul aplecat, arunc
o privire in portofel si vad un nimic orbitor, ma uit la ceas si vad cum viata ticaie inainte. Deodata trece un tip pe langa mine care arunca o cutie de sprite spre un cos dar ricoseaza si ajunge pe jos ( btw, stop the god damn polution )... odata la vreo 5 minute se mai gaseste cineva care o "calca" , o "striveste", auzindu-se zgomote de la talbla ei "rupta" si "crapata", un "urlet" de ajutor. O suferinta "tacuta" pe care nimeni nu o aude. Intr-un final mica cutie se "resemneaza" si asteapta sa fie dusa la un centru de reciclare. Daca nu ai fost inteligent pentru a-ti da seama, eu sunt acea cutie cand pasesc in tine, cand te aproprii de mine, cand respiri peste umarul meu. Cine ti-a dat drept de veto asupra inteligentei mele? Acea scuza nenorocita de mama care te-a slobozit in dureri si care lupta sa ai un amarat de parizer in frigider? Nedumereste-ma...
Stiu ca este usor si distractiv sa iei peste picior handicapul, lipsa si poate chiar defectul altuia
, dar nu sa abuzi de el si de bunatatea lui. Ce se intampla? Transpiri!!! Taci, te pierzi, usor
incepi sa te balbai... nu mai stii ce sa zici, nu inteleg de ce... credeam ca tu ai raspunsurile
dar se pare ca in continuare trebuie sa ma bazez pe timp sa-mi rezolve enigmele. Imi provoci scarba,
dar te compatimesc... Tot ce sper de acum inainte e ca fiecare dimineata sa fie mai limpede si
rasaritul mai clar.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!