agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-03-08 | |
8 Martie ziua internațională a soției mele
Eu scriu dragă Bianca, soțul tău iubit, Am sosit la lucru și mi-am amintit, Că-i 8 martie azi și-i mare sărbătoare, Primește deci acuma, a mea felicitare : Mult noroc și fericire și un car de sănătate, Tot ce-i griji și supărare dă–le repede deoparte, Bucurii de la copii, și nepoții să-ți trăiască, Și-un buchet de versuri noi, chiar mîine să-nflorească Multă, multă iubire,....."căci doar iubirea îți dă viață..." Și sper la-napoiere,... să mai găsesc, 5 trandafiri la piață Delu Marcovici (c) METAMORFOZÃ Poa să ningă poa să plouă , Am de ieri nevastă nouă Nu-i mai slabă ,tot plinuță Nu-i mai jună ,tot drăguță N-a sărit din puț în lac Iar ca zodie ..tot drac Vreți să știți ce s-a shimbat? Păru-i blond e-acum.. roșcat cînd mă uit la ea din spate Pentru mine-i ...noutate Cînd ea doarme-n pat pe-o rînă Parcă m-am culcat cu-o zînă Ca-n povestea lui Shakespeare Cu-o roșcată și-un satir Însă azi cînd m-am trezit Am uitat că s-a vopsit Și-am sărit ca ars din pat Poate ieri m-am îmbătat Și-s acum cu alta-n pat!!! Se facuse chiar lumină Cîinele m-a lins pe mînă M-am uitat încet în jur Sigur nu mai sînt mahmur Cu-n gest tandru am mișcat-o Și ușor am întrebat-o: "-De ce dracu te-ai pictat Cu un roș de ne...uitat, Erai blondă înainte Cum să-mi scot acum din minte? Mîngăindu-mă duios mi-a răspuns cu glas sfios: "- Știi , mi-am pus roșu pe cap De deochi poate-o să scap...??!!! MARCOVICH DELU (c) Coloana vertebrală a poemului (va apare în agora on line) Poezia se auto distruge ea oprește inima. este un fel de sfidare a minții, sa te recunoști, deopotrivă. reconstitui sublimul noblețea, apa , pământul, foamea în sine, foamea de a știi , puritatea, coloană vertebrală a poemului, inflexibilitatea de a ceda sacrificiului de a mă supune cuiva, cândva .prefer neplecăciunea și lipsa de tact! Trișez în poem, e dreptul meu de a improviza stolul de păsări, Bach sau Rachmaninov, Brahms, Paganini sau totul...dragostea, lumina nichitiană, dezastrul din noi și cel de lângă noi. Secunda filmată e un truc firav, vulnerabil dar îmi aparține, e mormântul ce mi-l construiesc cu mâna mea, din liane și fir de lumină, din mesteceni străjuindu-mă pasiv. nu cred în moarte ci, mai curând în dispariția fizică, în viață fiind și totuși, nu voi mai fi! Bianca Marcovici
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate