agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ LaraicaElbaSavașiDrina
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-05-20 | | Și-are vara asta, pic, pic, prietene, miros de nisip lipit de tălpi și zgârietură dulce de scoică pe obraz, miraj de vacanță trăită cu urechea lipită de burta lățită a lumii, plămâni de fier are vara, acolo, unde se rup trupurile de haine, în munți, e-o fecioară c-un singur iubit vara asta, n-ar da soarele pe zeci de seducătoare întâlniri cu ploi, ea dansează limpede peste spatele nostru plin de ulei de bronz și, când îi simți sărutul conjugat cu briza, mai că îți vine să te îndrăgostești deodată, de-un mers legănat în papucei roz sau de-un tricou alb purtat cu nepăsare, bine-mi pare că respir cumva și-am în nări bătrâna poveste a Dunării, să ți-o zic diseară când te-oi sătura de meci și de străbătut poteci reci petreci, carnea iar să mi-o înneci... Te-a prins și pe tine, pic, pic, prietene, vraja tropilor și dezmățul morfemelor, evadezi, un pas, încă unul, uiteeee, se împlinește aripa, știam că o să reușești în cele din urmă, pentru că ai, vezi tu, ceva din nebunia cuprinsă-n regulamentul de bună funcționare a inimii în piept, de bătaie pe secundă fără truc și fără leac, armonică ce-ți cântă romanța, compleu de corzi făcut ir pentru eustaș, spiridușul prin care toate sunetele îți ajung la sânge. Și m-ai văzut, pic, pic, prietene, de dupa tufa cu zori, aveam și păr răvășit și degete confuze și genunchii scârțâind în tăcere și pleoapele articulate de cercurile cearcănelor ceruite, Te joci?, Păi, o să mă joc o vreme, ce să-mi fac, m-am plictisit și de nisip și de maree și de aceeași lopățică și de castel și galetușă și de colac și de rucsac, Oh, dar oprește-te, vreau să te sărut, Acum?, Acum !, Aici?, Aici !, Și mâine?, Și !, Și doare?, Și doare !, Și pleci?, Și plec!, Și zbori?, Și zbor !, Cu mine?, Cu tine ! Căci, pic, pic, prietene, degeaba mă picur eu pe timp de vară: replicile-s scurte și sărutul apăsat. Complexe la macerat, epidermă la fiert, frumusețe la dospit, suflet la copt. Ploaie, ciudată vreme ți-ai mai ales să mă iubești...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate