agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-06-11 | |
am avut cateva luni grozave. nu stiam de ce. poate pentru ca a venit vara, poate pentru ca m-am simtit bine pur si simplu. sau cel putin asa credeam pana acum cateva zile. daca ma gandesc bine, in tot timpul asta a fost ceva... aparte. simteam fluturi in zona in care in mod normal ar trebui sa fie stomacul, iar la mine... un mare gol. credeam ca sunt fericit doar asa, fara motiv dar mi-am dat seama mult mai tarziu de ce. din cauza unei "EA". concluzia la care am ajuns mi-a daramat o mare parte din credintele mele. ca de exemplu cea conform carea nu ma pot indragosti fara stirea mea. ma indragostisem si nu stiam. intr-adevar ce inima stie azi, capul va intelege maine. si mi-am dat seama intr-un moment oarecare, la o anailza mai amanuntita a motivelor mele de a fi fericit care de alfel nu erau chiar multe. si dintre toate, unul care parea la prima vedere foarte neimportant mi-a atras atentia. era vorba despre o oarecare fata. dar... foarte ciudat! ea pana acum nu mi-a atras atentia. am inceput sa imi revizuiesc tot modul de gandire dupa observarea acestei brese din sistemul meu. si am descoperit mai multe defecte si... in general lucruri care nu se potriveau. ca de exemplu cum puteam sa fac orice pentru ea. pana acum nu prea imi atrasese atentia. era pur si simplu una dintre multele chipuri pe care le vedeam in fiecare zi. dar avea ceva frums, ceva deosebit. fiecare linie de pe chipul ei spunea "iubeste-ma". stau la masa, in fata unui bol de cereale cu lapte. mi se pare un subiect abolut absurd de gandire in fata unui bol de cereale cu lapte. si oricum, nu erau cerealele mele preferate. erau doar niste cereale asa ca nu pot sa zic ca multumirea excesiva ma impingea spre a ma gandi la ea. pur si simplu gandurile mele despre ea apareau de oriunde. daca te gandesti la o problma o faci sa existe. si aici se aplica, doar ca aceasta nu era o problema. era o.. situatie. oare dragostea mea pentru ea era autoindusa? oare imi gasisem un tap ispasitor pentru fericirea mea din ultimul timp? nu regret alegerea facuta. ma face fericit intr-un fel primitiv. nu faptul ca ma tine de mana, nu faptul ca ma iubeste la fel de mult precum o iubesc si eu. pur si simplu faptul ca o iubesc. am ales sa o iubesc dintr-un motiv necunoscut. se pare ca introspectia mea in prezenta cerealelor si laptelui mi-a adus mai mult decat rezultatul intrebarii "de ce sunt fericit?". odata cu acest rezultat care se rezuma la un cuvant, de fapt.. un nume... au venit un suvoi de intrebari. intrebari la care va trebui sa ma gandesc acum si sa le gasesc un raspuns la fel de logic ca si numele pe care l-am gasit ca raspuns la intrebarea mea primara.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate