Moto: Viata e tot ce ne inconjoara.
M-am saturat de gustul sarat al lacrimilor, nu din cauza ca as fi obosot sa plang, ci doar ca mi-e foarte sete dupa mai ales ca acum sunt la mine in dormitor, ceasul fiind trecut de ora 0:00. La un moment dat ma gandesc daca nu plang de mila, de prostie sau pur si simplu ca sufletul meu e prea gol sa stea singur si se mai exteriorizeaza si el. Dar totusi raman la a doua varianta. E cald... e placut... a venit in sfarsit acea vara mult asteptata de doi oameni care nu mai au nimic in comun decat soarele. E tarziu pentru mine...
Daca stam sa analizam din punct de vedere psihologic starea mea, subiectul sufera o depresie usoara, ceea ce-i cauzeaza exteriorizari agresive si deseori fara voie (abilitati volationale) asupra celorlalti, asupra celor care nu au nici o vina de starea subiectului. Ar trebui luate masuri avand in vedere comportamentul fata de ceilalti si fata de psihicul care este influentat de trairile sentimentale. Poate ca am exagerat putin, dar din moment ce e duminica , e vacanta, iar eu nu am altceva mai bun de facut decat de a invata, e destul de grav.
Inchei cu niste idei despre timp... oftez dupa trecut, ma raneste prezentul, astept cu nerabdare viitorul. Dar in acelasi timp imi aduc aminte ca cineva spunea "Nu regreta ce a fost, doar ce nu a fost si putea sa fie". Asa ca viata merge inainte cu sau fara noi. Luam viata asa cum e si incercam doar sa ne schimbam pe noi.