|
agonia
texte
comentarii
membri
Colecţii
atelier
Librărie virtuală
Biblioteca virtuală
Chat literar
Galerie fotografie
Top siteuri literare
Linkuri culturale
Linkuri culturale
Texte Recomandate
■ sunt în corpul meu
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
■ LaraicaElbaSavașiDrina
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
■ Dina vorbește cu Dina
■ când vine aia să ne schimbe hainele
■ stejarul
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
■ Drum
■ Adrian A. Agheorghesei, debut
■ Concursul ”Romeo și Julieta la Mizil”, Ediția a XVIII-a, 2024-2025, Mizil
■ noroiul care mi-a pictat obrajii și retina
■ nu-i așa departe, o jumătate de oră de la gară
■ scrisoare către cel ce nu-mi mai sunt
■ Când viaţa nu se-ncheagă în montură
■ înțelegerea nu crește după numărul cuielor bătute în limbă
Romanian Spell-Checker
Poezie - Poezii
Dictionar de rime
proza, eseuri, literatura
Top siteuri literare
noutati IT, jocuri
Romanian Trends
Laptop
Contact
Contact Email
Trimite o scrisoare catre editor
|
|
|
Cele patru capete personale [ ]
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de Victor Sosea [dynat ]
2005-07-02
| |
Primul gât se înfipse în bărbia primului cap. Sânge albastru picură pe podeaua din stejar roșu pe care răsăriră câțiva sori. Capul avea un joc destul de mare. Era al doilea cap cel care se înfipsese ca un masochist în fiecare din cele patru gâturi. Nu nimerise nici unul. Nu se potrivea așa că podeaua îl primi cu scândura desprinsă. Al treilea cap răsări pe gâtul cu numărul patru, dar un jet de sânge spuse „NU” și capul se tăvăli prin sori și peste scândură lângă al doilea. Rămase unul care se așeză invers pe un gât liber. În loc de patru capete e numai unul... și trei gâturi.
|
|
|
|