Clipiri de secundă, precum in anul trecut. Cu alte cuvinte, printre rânduri ce-mi sunt striăne. Si nu știu cu cat m-am schimbat in noaptea din umbra atator seri transparente . Omagiu al răsăritului nostru.
Pe fată albă, fara inceput si sfarșit, ca și-acum creionam vauri de pete. Și toate purtau culoare ochilor tăi, ce-mi picură și acum tern in eternitatea pleoapelor efemere. Impodobind privile mele fade, intocmai ca bradul acesta ce-și plimbă vesmantul de cununie prin camera mea.