agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2010-01-30 | | …gândesc… și gândul fuge în mii și mii de părți… gândesc… iar gândul fuge peste tot…unde te găsește pe tine…un gând peste altul, și iar și iar și iar… îmi amintesc de tot… nu știu ce să spun, mai bine tac… gândesc… tristețea… dezamăgirea… deznădejdea… toate au pus stăpânire peste gândul meu… și acum… mă întreb, de ce?… dar nu îmi răspund… nu îmi răspund pentru că nu știu ce să îmi răspund… privesc pe fereastră… este aceeași pe care priveam bucuroși împreună… privesc și mă întreb… de ce?... dar nu îmi răspund… pentru că nu știu ce… privesc în jur… totul e la fel… nimic nu e schimbat… toate îmi amintesc de tine… tu nu mai ești… de ce?... mă întreb… dar nu știu ce să răspund… stau și gândesc… de ce?... mă întreb… dar atât de greu îmi vine să cred… încât atât de greu îmi e să îmi răspund… pentru că nu știu… singur în cameră… cu cei patru pereți ai mei… mă întreabă și ei… de ce?... dar nu știu ce să le răspund… stau și îi privesc… peretele geam ar vrea să spună ceva dar nu îndrăznește… ceilalți parcă nici nu ar fi prezenți… în jurul meu… lumea întreagă se desfășoară… gândul nu se mai oprește… nu mai are odihnă, caută în continuu… nu știu ce caută… dar nu vrea să mai stea în loc… gândesc și gândul îmi fuge în mii și mii de părți… de ce?… mă întreb…dar oare care este răspunsul pentru că eu nu îl știu… tristețea e regină peste gândul și sufletul meu… cândva, era fericirea… acum nu mai e ea… de ce?... mă întreb… dar nu știu ce să îmi răspund… dezamăgirea îmi copleșește gândul… cândva speranța îi dădeau aripi să zboare… de ce?... mă întreb… dar nu știu ce să îmi răspund… deznădejdea mi-a ucis sufletul… cândva iubirea îl facea să radieze din ce în ce…. de ce?... mă întreb… dar nu știu ce să mai răspund… împrăștiat prin lume… alungat și risipit… gândul nu vrea să se mai întoarcă la mine… a plecat… de ce?... mă întreb… dar nu știu ce să răspund… și lacrima-mi ar vrea să-ți spună… dar nu mai are cum… de ce?... mă întreb… dar nu știu ce să îmi răspund… și gândul fuge… iar și iar… dar nu te mai găsește… și gândul fuge și mai tare iar și iar, dar nu te mai aude…de ce?... mă întreb… dar nu știu ce să îmi răspund… și luna de pe cer privește… și gândul zi și noapte fuge… și iar și iar… dar nu te mai găsește… și vrea să te audă… și-ar vrea să îți vorbească… dar nu mai are cum… de ce?... mă întreb… dar nu știu ce să-mi mai răspund… și-a stat, și-a stat… dar și el se întreabă-acum… de ce?… dar nu știu ce să îi răspund… peretele geam ar vrea să spună ceva… dar gândul nu îl lasă… pentru că a plecat… de ce?... nu știu… a plecat și nu s-a mai întors… a plecat și nu a vrut să îmi spună unde se va duce… de ce?... nu știu…
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate