agonia romana v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2011-02-04 | |
Debreczi Emil, 55 de ani, Chiuruș, responsabil de lucrări la Composesoratul Chiuruș.
1. - Unul din Zăbala lucra la o fabrică de cherestea, La Perdy, în Covasna. Avea obiceiul că mai ascundea căte o scândură într-un tufiș, care se afla în apropierea fabricii și când se ducea acasă, le lua cu el. Odată când s-a dus seara să-și ia scândurile ascunse, a dat de un urs care se afla exact în același loc în tufiș, care l-a atins, de l-a scalpat. A ajuns la spital. Era prin anul 1970. 2. Eram copil și la o stână a venit un porc. Avea slănina dată jos, de i se vedea carnea, de la picioarele din față, pe burtă, până la picioarele din spate. A fost atacat de urs. Porcul a intrat în stână. 3. Tata mi-a povestit, că în tinerețea lui, erau în sat niște vaci de o culoare gri, cu coarne mari. Vacile au ieșit la pășune. Era o zi de duminică și cum se obișnuia în sat, oamenii erau pe bănci, pe la porți și povesteau. Deodată a apărut un taur mare în sat, cu un urs în spinare. Alerga pe drum în jos. Oamenii au sărit de la locurile lor și fiecare cu ce avea la îndemână: furci, bâte. A fost demult. Povestea asta am mai auzit-o și de la un alt om din sat.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate